Uniunea Europeană a înregistrat progrese în promovarea egalității și incluziunii romilor, însă schimbările nu se produc suficient de repede, iar progresele sunt inegale între statele membre, a declarat comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib, pentru AGERPRES, în contextul publicării celui de-al treilea raport privind progresele înregistrate în cadrul Cadrului strategic al UE pentru romi.
Prin acest cadru strategic, Uniunea Europeană și-a stabilit obiective pentru 2030 care vizează combaterea discriminării și a sărăciei, precum și asigurarea accesului echitabil la educație, locuri de muncă, servicii medicale și locuințe.
‘Există progrese. Tot mai mulți copii romi își încep acum ziua la creșă sau la grădiniță. Acest lucru contează, pentru că dezavantajul începe devreme și crește ca un bulgăre de zăpadă. Un început bun poate schimba o viață întreagă’, a afirmat comisarul european.
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, majoritatea obiectivelor ar putea fi atinse până în 2030, însă progresele sunt inegale. În mai multe țări, copiii romi continuă să învețe în clase separate, uneori chiar în școli separate, iar numeroase familii trăiesc în sărăcie și în locuințe supraaglomerate.
‘Schimbarea vine, dar nu destul de repede’, a subliniat Hadja Lahbib, adăugând că responsabilitatea pentru accelerarea acesteia nu revine exclusiv instituțiilor europene. Comisia Europeană poate stabili direcția și poate finanța măsurile necesare, însă schimbările concrete depind și de autoritățile locale și de școli.
‘Adevărata schimbare se produce atunci când un primar semnează un plan de locuințe sau un director de școală deschide ușa unei clase’, a punctat comisarul.
Ea a atras atenția că prejudecata rămâne una dintre cele mai persistente bariere în calea incluziunii romilor. În urmă cu doi ani, aproape jumătate dintre europeni declarau că s-ar simți inconfortabil să aibă vecini romi.
‘Dar romii sunt deja vecinii noștri. Sunt colegii noștri de muncă și de clasă, profesorii și pompierii noștri. Romii își au locul în Europa. Dintotdeauna’, a subliniat Hadja Lahbib.
Comisarul a evidențiat și formele cotidiene de discriminare cu care se confruntă romii, de la dificultățile întâmpinate la angajare și în accesul la locuințe până la segregarea școlară.
‘Este interviul de angajare după care nu mai sună nimeni. Apartamentul care devine brusc ‘ocupat’ când proprietarul aude un nume. Copilul trimis într-o clasă separată înainte ca cineva să fi văzut de ce este în stare. Aceste bariere nu lasă urme pe care să le poți fotografia, dar răul pe care îl fac durează o viață întreagă’, a afirmat ea.
Potrivit comisarului Hadja Lahbib, prejudecățile pot fi combătute și prin gesturi și decizii cotidiene, precum evaluarea candidaților la angajare pe baza meritelor, primirea cu bunăvoință a unui nou vecin sau asigurarea accesului egal la servicii medicale.
‘Prejudecățile se învață, deci se pot și dezvăța. Totul începe cu lucruri mici: un CV evaluat după merit, un vecin nou primit cu bine la ușă. O mamă romă care primește același pat în maternitate ca orice altă mamă. Legile pot deschide uși. Alegerile noastre de zi cu zi le țin deschise’, a declarat Hadja Lahbib.
Ea a subliniat că incluziunea romilor este atât o chestiune de echitate, cât și o oportunitate pentru societățile europene, întrucât romii pot juca un rol important pe piața muncii și trebuie să beneficieze de aceleași șanse ca ceilalți europeni.
Comisarul european a evocat și dimensiunea istorică a discriminării romilor, amintind de persecuțiile și asimilarea forțată la care aceștia au fost supuși de-a lungul secolelor, precum și de genocidul romilor sub regimul nazist.
În acest context, Hadja Lahbib a relatat despre vizita efectuată luna trecută la Lety u Pisku, în sudul Boemiei, unde un memorial comemorează victimele rome și sinti ale persecuției naziste. Un cerc de piatră de la memorial poartă 1.294 de nume, iar cel puțin 335 de persoane au murit în lagăr. Alte sute au fost trimise mai departe, la Auschwitz.
‘Când am stat acolo luna trecută pentru a cinsti memoria victimelor, am citit numele unor copii care nu au apucat niciodată vârsta de școală’, a relatat comisarul, amintind că, lângă morminte, o piatră mai veche poartă două cuvinte în limba romani: ‘Ma bisteren’ – ‘Nu uitați’.
Hadja Lahbib a subliniat că romii, între 10 și 12 milioane la nivel european, fac parte din istoria și prezentul Europei, limba și patrimoniul lor cultural, care cuprinde muzică, dans, povești și meșteșuguri, fiind parte a moștenirii europene.
În opinia sa, memoria victimelor de la Lety și a celor care au suferit în urma genocidului romilor trebuie păstrată, iar incluziunea trebuie să devină o realitate pentru fiecare copil european.
‘Aceasta este Europa pe care o datorăm familiilor de la Lety și fiecărui copil care crește astăzi. Vom fi întregi doar atunci când fiecare își va avea locul printre noi’, a conchis Hadja Lahbib.
