Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aşteptată zilele acestea la Chişinău, a declarat marţi, într-un interviu acordat TVR Moldova, că locul Republicii Moldova este în UE, dar modalitatea prin care se va produce integrarea depinde exclusiv de voinţa cetăţenilor moldoveni.
“Există un loc pentru Republica Moldova în interiorul Uniunii Europene şi nu există nicio îndoială în această privinţă. Cum se va întâmpla acest lucru vor decide cetăţenii Republicii Moldova”, a declarat Marta Kos la TVR Moldova.
Ea a făcut această declaraţie în contextul în care ideea unirii cu România este tot mai vehiculată de oficialii Republicii Moldova ca modalitate de a menţine ţara pe un parcurs democratic, în cazul în care procesul de aderare la UE va dura.
PLANUL “B” PENTRU MOLDOVA: UNIREA CU ROMÂNIA
Cea mai recentă şi mai directă declaraţie în acest sens a fost făcută de Eugen Osmochescu, ministrul dezvoltării economice şi digitalizării, care, într-un interviu acordat Euractiv, a spus că Republica Moldova va lua în considerare unirea cu România dacă drumul său către aderarea la UE este obstrucţionat sau blocat. El a descris unirea cu România ca un “Plan B”, dacă procesul de aderare a Moldovei la UE ar stagna după 2028.
Întrebat dacă Moldova riscă să fie împiedicată de faptul că aderarea sa este legată de cea a Ucrainei, Osmochescu a subliniat că extinderea ar trebui să rămână bazată pe merit, dar a spus că Chişinăul are nevoie urgentă de semnale tangibile din partea Bruxelles-ului. “Trebuie să trimitem un semnal populaţiei”, a spus el, subliniind că între timp continuă operaţiunile hibride ruseşti care vizează subminarea sprijinului pentru integrarea în UE.
La rândul său, preşedinta Moldovei, Maia Sandu, invocă din ce în ce mai des reunificarea cu România ca o posibilă cale alternativă de aderare la UE, în cazul în care procesul de aderare al Moldovei ar intra în impas. Întrebată săptămâna trecută dacă reunificarea cu România ar putea deveni o cale alternativă de aderare la UE, Sandu a răspuns că Chişinăul va “lua în considerare alte opţiuni” în cazul în care procesul de aderare va stagna. Este cel puţin a treia oară în acest an când Sandu aduce în discuţie public, într-un cadru internaţional, posibilitatea ca Moldova să se alăture României, notează Euractiv.
MOLDOVA, “CEL MAI BUN ELEV”
În interviul pentru TVR Moldova, comisarul Kos a anunţat că va transmite un mesaj politic clar despre progresele înregistrate de Moldova şi “rămâne optimistă” că Moldova, alături de Ucraina, va deschide primul capitol de negocieri chiar în această lună, iar în iulie, celelalte clustere.
“Cuvintele mele sunt că sunteţi cel mai bun elev din clasa mea. Chiar cred acest lucru. Guvernul dumneavoastră este foarte conştient de ceea ce trebuie făcut pentru parcursul european şi o faceţi foarte bine. Vreau să vă transmit un mesaj şi despre cât de puternici sunteţi pe acest drum şi sper că în curând la Bruxelles, vom arăta acest lucru prin deschiderea primului cluster de negocieri, pentru că acest lucru se bazează pe reciprocitate”, a declarat Marta Kos, citată de NewsMaker.
FĂRĂ UN SCENARIU “CIPRU” PENTRU TRANSNISTRIA
Referindu-se la regiunea transnistreană şi la procesul de aderare al Republicii Moldova, Kos a spus că nu se discută scenarii similare celui din Cipru. “Fiecare proces de extindere este unic în sine”, a menţionat ea, subliniind că observă o orientare tot mai proeuropeană a locuitorilor de peste Nistru.
“Rusia nu are nicio pârghie asupra viitorului european al Republicii Moldova, iar parcursul european al Republicii Moldova nu poate fi luat ostatic de Rusia. (…) Ceea ce vedem în ultimele luni este că oamenii din regiunea transnistreană devin tot mai pro-europeni. O mare parte dintre cetăţenii din regiunea transnistreană merg să lucreze pe celălalt mal al râului. (…) Aproape 80% din exporturile din Transnistria merg către Uniunea Europeană. Aşadar, acest tip de convergenţă naturală se întâmplă deja, dar convergenţa politică va trebui să urmeze. Şi aici sunt optimistă. Cu cât Republica Moldova va avansa mai mult pe drumul european, cu atât mai mult cetăţenii din regiunea transnistreană vor vedea beneficiile şi pentru ei. Cine are grijă de ei? Rusia nu are grijă de ei. Când a fost criza energetică, noi am oferit ajutor”, a arătat Marta Kos.
Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 împreună cu Ucraina. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuţii tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele şase clustere de negociere. Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziţia Ungariei faţă de candidatura Ucrainei. Noul lider de la Budapesta, Peter Magyar, care l-a înlocuit pe Viktor Orban după 16 ani, a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri. Euractiv şi POLITICO au scris că Bruxelles-ul se aşteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis încă de la jumătatea acestei luni.
Actuala conducere a Republicii Moldova şi-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.
