Comitetul de la Lanzarote a invitat România să nu mai utilizeze, în viitoarele instrumente legislative şi politici publice, termenul „child pornography”. Consiliului Europei a publicat măsurile luate ca urmare a recomandărilor anterioare privind combaterea infracţiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
Modificările aduse prin iniţiativa legislativă de redefinire a actualei reglementări a „pornografiei infantile” – PL-x nr. 489/2026, confirmate prin raportul Consiliului Europei publicat joi, raport care evaluează măsurile luate ca răspuns la recomandările anterioare privind combaterea infracţiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
„Este exact ceea ce am susţinut de la început: modificarea art. 374 din Codul penal nu reprezintă doar o schimbare de terminologie, ci o modernizare necesară a incriminării, prin raportare la standardele europene, la realitatea mediului digital şi la necesitatea protejării efective a minorilor. Mai mult, proiectul consolidează protecţia penală împotriva faptelor grave de abuz şi exploatare sexuală, dar introduce şi #garanţii clare pentru situaţiile neexploatatoare dintre minori, evitând o reacţie penală disproporţionată. Condamnăm infractorii, nu minorii! Pe scurt, recomandările privesc renunţarea la terminologia de „pornografie infantilă”, utilizarea noţiunii de child sexual abuse material – CSAM, introducerea unei definiţii legale adecvate şi reglementarea expresă a situaţiilor în care minorii #nu trebuie traşi la răspundere penală pentru conduite neexploatatoare. Adică exact ceea ce prevede PL-x nr. 489/2026”, a scris pe Facebook deputata Diana Tuşa, preşedinta Comisiei speciale comună pentru combaterea traficului de persoane.
Potrivit preşedintei Comisiei, „propunerea legislativă nu exclude răspunderea penală în cazurile grave, dar permite evitarea unei reacţii penale excesive în situaţiile cu gravitate redusă. Faptele care implică distribuire neconsensuală, constrângere, şantaj, umilire, exploatare sau consecinţe grave rămân sancţionabile, însă conduita dintre minori trebuie analizată proporţional, în funcţie de context şi gravitate”.
Diana Tuşa a precizat: „Nu dezincriminăm pornografia infantilă, dimpotrivă legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor! Protejăm adolescenţii, dar avem toleranţă zero pentru exploatare! Pentru că scopul nu este pedepsirea adolescenţei, ci combaterea fermă a exploatării. Iar legea trebuie să fie clară în privinţa diferenţelor dintre abuz şi interacţiunile fireşti între adolescenţi”.
Recomandările Comisiei Europene:
1. Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor”
Comitetul de la Lanzarote a invitat România să nu mai utilizeze, în viitoarele instrumente legislative şi politici publice, termenul „child pornography”, ci termenul „child sexual abuse material” – CSAM, pentru materialele care prezintă acte de abuz sexual asupra copiilor sau care se concentrează asupra organelor genitale ale copilului. Comitetul a arătat că folosirea termenului „child pornography” poate diminua gravitatea infracţiunilor la care acesta se referă şi a invitat România să introducă o definiţie a CSAM. (p. 4)
Propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin înlocuirea denumirii marginale actuale, „pornografie infantilă”, cu denumirea „operaţiuni cu materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Noua formulare exprimă mai corect natura faptei: minorul nu este participant la un material pornografic, ci #victima unei conduite de abuz sau exploatare sexuală.
2. Introducerea unei definiţii legale a materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor
Comitetul de la Lanzarote a invitat România nu doar să utilizeze terminologia de „child sexual abuse material” – CSAM, ci şi să introducă o definiţie a acestei categorii de materiale. (p. 4)
Propunerea legislativă introduce o definiţie a materialelor ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor, asigurând claritatea şi previzibilitatea normei penale. Definiţia permite delimitarea conduitei incriminate de alte forme de conţinut sexual sau obscen şi adaptează textul la realităţile mediului digital, inclusiv la materiale manipulate, generate ori simulate credibil prin mijloace informatice.
3. Reglementarea expresă a situaţiilor în care minorii #nu trebuie traşi la răspundere penală
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României să se asigure că un copil nu este urmărit penal atunci când deţine propriile imagini sau videoclipuri sexuale auto-generate, când deţine imagini sau videoclipuri auto-generate ale unui alt copil cu consimţământul informat al acestuia ori când primeşte pasiv asemenea materiale, fără să le fi solicitat în mod activ. (p. 4-5)
Propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin introducerea unor cauze speciale de nepedepsire, aplicabile în situaţii strict delimitate. Soluţia nu reduce protecţia penală a minorilor, ci evită sancţionarea disproporţionată a unor conduite neexploatatoare, private sau pasive, care nu au gravitatea specifică abuzului sexual asupra minorilor.
4. Transmiterea voluntară şi consensuală între minori apropiaţi ca vârstă
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României să se asigure că un copil nu este urmărit penal pentru transmiterea propriilor imagini sau videoclipuri sexuale către un alt copil, atunci când transmiterea este voluntară, consensuală şi destinată exclusiv uzului privat. (p. 5-6)
Propunerea legislativă reglementează cauzele de nepedepsire pentru situaţiile dintre minori apropiaţi ca vârstă, cu acordul minorului destinatar şi fără intenţia distribuirii materialului către alte persoane. Diferenţa maximă de vârstă de 3 ani oferă un criteriu obiectiv pentru delimitarea situaţiilor neexploatatoare de cele care pot indica un raport de abuz sau vulnerabilizare.
5. Urmărirea penală a minorilor ca soluţie de ultim resort
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României ca distribuirea sau transmiterea de către copii a imaginilor ori videoclipurilor sexuale auto-generate ale altor copii să fie urmărită penal numai ca ultimă soluţie, atunci când materialele intră în sfera celor privind abuzul sexual asupra minorilor. (p. 6).
