În cadrul celei de-a 48-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost adoptată Decizia referitoare la Raportul privind starea de conservare a bunului cultural serial Frontierele Imperiului Roman – Dacia.
Înscris în anul 2024 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, bunul cultural este recunoscut la nivel internaţional ca cel mai lung şi mai complex segment al frontierei romane, ilustrând modul în care Imperiul Roman a conceput, construit şi administrat graniţa într-un teritoriu nou cucerit.
Prin Decizia adoptată anul acesta, Comitetul Patrimoniului Mondial a apreciat progresele realizate de România în implementarea recomandărilor formulate la înscriere, evidenţiind dezvoltarea instrumentelor de protecţie şi gestiune, consolidarea cooperării interinstituţionale şi dezvoltarea infrastructurii digitale necesare administrării sitului.
Decizia de înscriere a inclus o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea stării de conservare şi gestionarea durabilă a bunului cultural, astfel încât să fie asigurată protejarea pe termen lung a Valorii sale Universale Excepţionale.
Prin Decizia de anul acesta, Comitetul a apreciat progresele realizate:
-actualizarea şi dezvoltarea instrumentelor de planificare urbană şi protecţie şi gestiune, strategii şi ghiduri dedicate cercetării, conservării, interpretării, dezvoltării turismului şi implicării comunităţilor;
-cooperare interinstituţională şi identificarea de soluţii pentru ameliorarea impactului activităţilor agricole şi forestiere;
-dezvoltarea unui portal digital central şi a seturilor de date critice, prin care să fie îmbunătăţit accesul la informaţii.
Totodată, Comitetul a recomandat accelerarea dezvoltării portalului digital şi a seturilor de date critice, clarificarea modului de implementare şi evaluare a strategiilor din „Cadrul de protecţie şi gestiune”, precum şi prioritizarea modelelor digitale ale depozitelor arheologice subterane din zonele urbane – toate elemente esenţiale pentru consolidarea sistemului de protecţie şi gestiune.
Recomandările din Decizia de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO au fost integrate în „Cadrul de protecţie şi gestiune”, acţiunile care revin Ministerul Culturii, respectiv instituţiilor subordonate fiind implementate prin Programul Naţional Limes. Programul este gestionat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Institutul Naţional al Patrimoniului şi coordonat ştiinţific de Comisia Naţională Limes pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia.
Decizia de înscriere (2024), Raportul privind starea de conservare (2025) şi, în curând, Decizia adoptată la cea de-a 48-a sesiune (2026) pot fi accesate pe: https://whc.unesco.org/en/list/1718/documents
La Busan, a fost adoptată Decizia privind Peisajul Cultural Minier Roşia Montană
Decizia menţine Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol şi stabileşte continuarea măsurilor necesare pentru protejarea şi valorificarea acestui sit de o valoare universală excepţională.
Comitetul Patrimoniului Mondial a apreciat progresele realizate în protejarea sitului, evidenţiind, între altele, demersurile privind revizuirea planului de protecţie şi gestiune, elaborarea unei strategii de interpretare, monitorizarea calităţii apei şi iniţiativele legislative referitoare la evaluarea impactului asupra patrimoniului. Totodată, au fost evidenţiate eforturile Institutului Naţional al Patrimoniului, ale Ministerului Culturii şi ale celorlalte instituţii implicate.
România, membră UNESCO de 70 de ani
România a devenit stat membru al UNESCO în urmă cu 70 de ani, marcând începutul unei colaborări care a contribuit la afirmarea patrimoniului, culturii şi valorilor româneşti pe plan internaţional.
În aceste şapte decenii, România a avut o contribuţie importantă la programele şi iniţiativele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, promovând protejarea patrimoniului cultural şi natural, diversitatea expresiilor culturale, educaţia şi cooperarea internaţională.
Ţara noastră este prezentă în UNESCO prin siturile înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, elementele de patrimoniu cultural imaterial recunoscute la nivel internaţional, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, geoparcurile internaţionale, oraşele din Reţeaua UNESCO a Oraşelor Creative şi numeroase şcoli asociate UNESCO, care contribuie la promovarea valorilor organizaţiei în rândul noilor generaţii şi piesele din “memory of the world”.
România continuă să joace un rol activ în cadrul UNESCO, deţinând în prezent un mandat în Consiliul Executiv al organizaţiei pentru perioada 2025-2029, după exercitarea, în intervalul 2023-2025, a preşedinţiei Conferinţei Generale UNESCO – cel mai înalt for decizional al organizaţiei.
La 70 de ani de la aderarea la UNESCO, „România îşi reafirmă angajamentul de a proteja patrimoniul cultural şi natural, de a susţine educaţia, cercetarea şi creativitatea şi de a contribui, alături de partenerii săi internaţionali, la promovarea valorilor care stau la baza acestei organizaţii”, transmite Ministerul Culturii.
