În prezent, reglementările internaționale — unele dintre ele moștenite din perioada Războiului Rece — prevăd oprirea completă a aviației civile la nivel mondial în cazul detonării unei singure arme nucleare. Motivul este presupunerea că un astfel de eveniment ar marca începutul unui al treilea război mondial.
Dar în prezent, având în vedere că, cel mai probabil, desfășurarea armelor nucleare ar implica mai degrabă așa-numite focoase tactice, care sunt destinate utilizării limitate pe câmpul de luptă, industria asigurărilor a elaborat planuri pentru a permite continuarea zborurilor în regiuni îndepărtate de zonele de conflict.
Gallagher, cel mai mare broker de asigurări pentru aviație din lume, a început să lucreze la acest plan încă de când Vladimir Putin a amenințat că va desfășura arme atomice împotriva Ucrainei în 2022.
Planul a fost impulsionat mai recent de conflictul dintre India și Pakistan asupra Kashmirului disputat, unde ostilitățile au atins un nivel nemaivăzut în ultimele decenii.
Nigel Weyman, partener senior la Gallagher, a declarat că conflictul din Ucraina a resuscitat interesul pentru polițele de asigurare legate de domeniul nuclear.
„La momentul în care au fost elaborați termenii, se presupunea că orice detonare ostilă însemna că totul se va sfârși, va veni Armaghedonul. Dar pe atunci nu aveau arme nucleare tactice care variază în dimensiuni și impact și care sunt, în cele din urmă, utilizabile.”
Cea mai recentă generație a bombei gravitaționale americane B61, lansată din aer, poartă, de exemplu, un focos nuclear cu o putere de doar 0,3 kilotone.
Aceasta față de 15 kilotone ale bombei aruncată asupra orașului Hiroshima în 1945 și 100 de kilotone ale unui focos al rachetei Trident II.
În timp ce Marea Britanie și-a retras ultimele arme nucleare tactice în 1998, se crede că Rusia are aproape 2.000. Coreea de Nord a dezvăluit ceea ce a susținut a fi o armă tactică în 2023, în timp ce racheta Nasr a Pakistanului poate transporta un focos nuclear de câmp de luptă.
„De ce ar trebui Air New Zealand, de exemplu, să suspende zborurile în cazul unei detonări nucleare în Europa, care ar fi una minoră pentru ea, chiar dacă nu și pentru oamenii din preajma acesteia?”, notează Weyman.
„Companiile aeriene găsesc soluții pentru orice provocări cu care se confruntă, coridoare sigure, înălțimi minimale, astfel încât rachetele sol-aer să nu le poată atinge.”
„Norii de cenușă vulcanică afectează zone întinse, dar lumea continuă să zboare. Totuși, câteva cuvinte pe o poliță de asigurare pot ține la sol toate avioanele din lume.”
Brokerul a elaborat un plan prin care un număr select de asigurători ar putea evalua locurile în care companiile aeriene ar trebui să aibă permisiunea de a zbura după o detonare nucleară, ajutați de analizele experților în securitate de la Osprey Flight Solutions, specialiști în managementul riscurilor.
Grupul de 15, care include și Allianz, cel mai mare asigurător din lume, s-ar reuni în termen de patru ore de la detonare și ar evalua amenințarea la adresa companiilor aeriene, pentru fiecare țară în parte.
Planul ar oferi fiecărui transportator 1 miliard de dolari drept acoperire pentru pasageri și terți, comparativ cu 2 miliarde de dolari sau mai mult în cadrul politicilor existente.
Weyman a declarat că, dacă va fi declanșată vreodată, schema va avea costuri mai mici decât prețul unei cești de cafea de pasager, care ar fi „ușor de recuperat din prețurile biletelor”.
Companiile aeriene au cheltuit anul trecut aproximativ 1,3 miliarde de dolari pe primele de asigurare pentru a acoperi puțin peste 4 miliarde de călătorii aeriene, ceea ce înseamnă un cost de aproximativ 33 de cenți pe client.
Aproximativ 100 de companii aeriene au semnat până acum planul, din cele aproximativ 500 la nivel mondial. Aproximativ 60 de companii din Europa s-au alăturat, deși operatorii low-cost se dovedesc reticenți, a spus Weyman.
Companiile aeriene ar putea fi totuși blocate de alte prevederi de asigurare, inclusiv o „clauză de război a celor cinci puteri” care ar suspenda această acoperire în cazul unui conflict militar între Regatul Unit, SUA, Franța, Rusia și China.
Aceasta ar putea fi invocată în cazul în care trupele britanice sau franceze trimise în Ucraina ar fi atacate, potrivit unor experți din industrie.
