Potrivit sursei citate, avansul accelerat în tehnologie impactează, la rândul său, pieţele financiare mondiale, adăugând o anumită marjă de incertitudine economică.
„Politica fiscală nu face excepţie de la ritmul schimbărilor din acest moment, fiind un instrument de bază pentru implementarea unor obiective mai ample de politică, cu o mulţime de măsuri deja programate pentru schimbare. În acest context, politica fiscală este departe de a fi previzibilă în acest moment, conform EY Tax Policy and Controversy Outlook 2025, care a analizat datele din 71 de jurisdicţii la nivel mondial. Ţările din întreaga lume se confruntă cu dificultăţi economice cauzate de inflaţie şi deficite, riscuri de securitate în creştere, încălzire globală şi dezastre naturale. În plus, a avut loc şi o schimbare de atitudine: există o concentrare pe suveranitatea naţională şi pe dezechilibrele comerciale, cu tendinţe naţionaliste care conduc la un mai mare accent pe politici industriale axate pe investiţii şi producţie internă”, se menţionează într-un comunicat al EY, remis, luni, AGERPRES.
Conform respondenţilor Tax Policy and Controversy Outlook, preţurile de transfer rămân – de departe – cel mai mare risc fiscal pentru companiile multinaţionale. Cu toate acestea, autorităţile fiscale din diferite jurisdicţii se concentrează şi pe alte aspecte, cum sunt tranzacţiile cu sedii permanente şi servicii de management, aspecte legate de tranzacţiile cu proprietăţi intelectuale, reorganizarea şi transferul funcţiilor sau a brandurilor în cadrul unui grup. Multe ţări evaluează deja regulile de preţuri de transfer, pe măsură ce iau în considerare modul de a încorpora acordul politic privind Suma B din Pilonul I, destinat să fie o abordare simplificată şi eficientizată pentru marketerii şi distribuitorii care se încadrează în domeniu.
„Provocările din domeniul preţurilor de transfer în România sunt în continuă evoluţie. Este de aşteptat ca inspecţiile în acest domeniu să devină din ce în ce mai complexe şi riguroase. De asemenea, anticipăm o creştere a nivelului de sofisticare al ANAF care, odată cu accesul la un nivel mare de informaţii, va conduce la analize mai detaliate şi mai complexe. Aceasta obligă companiile să fie proactive şi să-şi adapteze strategiile pentru a face faţă acestor schimbări”, explică Adrian Rus, partener,lider al Departamentului Preţuri de Transfer, EY România & Moldova, citat în comunicat.
Sursa citată subliniază că administraţiile fiscale din întreaga lume continuă să adopte sisteme digitale sofisticate pentru a eficientiza operaţunie şi a reduce riscurile de fraudă. Facturarea electronică este acum obligatorie în multe jurisdicţii, cu mai multe măsuri planificate, inclusiv pentru toate tranzacţiile între afaceri din UE pentru toate companiile, începând cu iulie 2030. Cu toate acestea, autorităţile fiscale folosesc multe modele, abordări şi cronologii diferite.
„Gen AI poate eficientiza, la rândul ei, procesele de conformitate, permiţând autorităţilor fiscale să automatizeze evaluarea riscurilor, să detecteze anomalii şi să selecteze cazuri de audit cu o eficienţă şi precizie mai mari. În prezent, majoritatea autorităţilor fiscale se află în etape incipiente de utilizare a GenAI. Puţine, dacă nu chiar deloc, au integrat complet GenAI în procesele existente de conformitate şi audit, adică aplicarea se află încă la nivel experimental, având mai degrabă o implementare graduală decât schimbări transformatoare. După doi ani de adoptare constantă a impozitelor din Pilonul II şi negocieri continue pe tema Pilonului I în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), BEPS 2.0 se află într-un punct de inflexiune. Cu toate acestea, prevederile Pilonului II sunt în vigoare în aproape 50 de jurisdicţii, unele dintre acestea având deja efecte în UE şi în alte ţări, începând cu 31 decembrie 2023”, se precizează în comunicat.
Pentru a se adapta cu succes creşterii complexităţii fiscale la nivel global, companiile trebuie să se pregătească pentru schimbare, pentru că economia globală traversează o perioadă disruptivă şi nu este vorba despre o schimbare marginală, ci mai degrabă despre o schimbare radicală în modul în care se desfăşoară afacerile. A fi agil este cheia succesului, iar afacerile care identifică rapid provocările viitoare vor recunoaşte şi oportunităţile, susţin consultanţii EY.
„Este evident de câţiva ani faptul că funcţia fiscală devine unul dintre instrumentele esenţiale în noua realitate economică, nu doar pentru identificarea unor noi riscuri sau oportunităţi în zona fiscală, dar şi pentru menţinerea şi dezvoltarea companiilor. Mediul concurenţial va trece şi el printr-o redefinire, în legătură intrinsecă atât cu avansul rapid şi adopţia noilor tehnologii, cât şi în contextul creşterii exponenţiale a utilizării GenAI. Componenta de fiscalitate rămâne coloana vertebrală a oricărei strategii de afaceri şi va trebui mai mult ca niciodată conectată cu toate departamentele acesteia, pentru eficienţă şi sustenabilitatea deciziilor”, consideră Alex Milcev, partener, Asistenţă fiscală şi juridică, EY România.
Perspectiva EY Tax Policy and Controversy pentru 2025 arată că guvernele şi priorităţile lor se schimbă rapid, ceea ce poate crea schimbări semnificative în politicile fiscale care afectează strategiile de afaceri transfrontaliere, politica comercială, conformitatea şi planificarea financiară.
EY Tax Policy and Controversy Outlook prezintă prognozele profesioniştilor din 71 de jurisdicţii cu privire la ce evoluţii se aşteaptă în 2025. Adunate la începutul anului 2025, aceste rapoarte de jurisdicţie oferă perspective locale asupra impactului tendinţelor globale.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024.
Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
