Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Ministerului Finanțelor să introducă un indicator public privind punctualitatea plăților fiecărui minister și fiecărei primării, precizând că un astfel de mecanism ar face vizibile întârzierile la plată ale autorităților și ar permite companiilor să își gestioneze mai bine lichiditatea, se arată într-un comunicat al organizației.
În acest context, CONAF solicită patru măsuri care nu presupun ‘noi facilități fiscale sau scheme de ajutor pentru companii’.
O prima măsură vizează publicarea lunară de către Ministerul Finanțelor a informațiilor privind sumele datorate de stat companiilor și perioada de timp de la care acestea sunt neachitate, astfel încât raportarea să permită identificarea, pentru fiecare instituție, a timpului efectiv de plată și compararea punctualității între autorități, după modelul indicatorilor utilizați în Italia.
A doua propunere vizează includerea în aceeași raportare a sumelor datorate prin schemele de compensare, inclusiv celor aferente furnizorilor de energie. ‘În aceeași raportare să intre și banii din schemele de compensare. Sunt sume pe care statul le datorează pentru servicii deja prestate – de exemplu furnizorilor de energie, pentru diferența dintre prețul plafonat și cel real. Ele se decontează prin ANRE și prin ministerele de resort’, se menționează în comunicat. CONAF solicită ca raportarea publică să includă distinct și obligațiile aferente schemelor de compensare, cu evidențierea cererilor validate, a celor aflate în verificare și a sumelor achitate.
Organizația mai arată, în acest context, că în sectorul energetic volumul cererilor de decontare aflate în analiză a fost estimat la aproximativ 6 miliarde de lei, în timp ce bugetul pentru 2026 prevede 3,75 miliarde de lei pentru decontări.
A treia măsură solicitată este ca statul să plătească penalități atunci când întârzie achitarea obligațiilor, ‘ca orice alt debitor’. CONAF solicită ca dobânda penalizatoare prevăzută deja de Legea nr. 72/2013 să fie calculată și plătită din oficiu, fără ca furnizorul să fie nevoit să inițieze demersuri pentru valorificarea acestui drept.
CONAF mai cere ca ritmul restituirilor de TVA să fie menținut indiferent de guvernare și ca ANAF să publice lunar termenul mediu de soluționare a cererilor de rambursare. În primul semestru din 2026, statul a efectuat restituiri de TVA de aproximativ 18 miliarde de lei.
Organizația explică, în comunicat, ce înseamnă aceste măsuri pentru firme. ‘Pentru facturile acceptate și obligațiile certe ale autorităților, problema nu mai este existența obligației de plată, ci momentul în care aceasta este achitată. Singura variabilă este ziua în care ies din trezorerie. Pentru o firmă, diferența dintre ziua 30 și ziua 90 nu este o chestiune de contabilitate. Sunt două luni în care plătește salarii, furnizori și taxe din bani împrumutați, pe o marjă care nu acoperă costul împrumutului. La finalul anului, dobânda plătită băncii pentru banii pe care statul îi datora apare în bilanț ca pierdere a firmei, nu ca economie a statului. S-a mutat, nu a dispărut. Iar întârzierea nu se oprește la prima firmă. Furnizorul neplătit amână la rândul lui, și mai departe. Un contract public întârziat cu trei luni întârzie și zece firme care nu au niciun raport cu statul’, relevă sursa citată.
În opinia reprezentanților organizației, măsurile solicitate schimbă trei lucruri simultan, respectiv ‘fac întârzierea vizibilă și comparabilă între instituții, îi dau un cost, deci un motiv de a fi evitată, și îi dau firmei un document cu care poate merge la bancă’.
‘Predictibilitatea plăților este una dintre formele de sprijin pentru mediul de afaceri care nu presupune bani publici. Nu compensează scăderea consumului și nu înlocuiește creșterea economică. Dar diferența dintre o firmă care traversează un an slab și una care nu îl traversează se decide, cel mai des, în trezorerie’, se mai arată în comunicat.
De asemenea, reprezentanții organizației afirmă că bilanțul se închide o dată pe an și arată efectul după ce s-a produs. ‘Apare mai devreme, în lucruri care nu se raportează: în vânzarea mai mică la un preț mai mare, în salariile plătite din linia de credit în luna în care factura la primărie trece de 70 de zile, în furnizorul amânat cu o săptămână pentru ca luna să iasă, în utilajul care nu se mai cumpără’, se subliniază în document.
Potrivit sursei citate, rata șomajului în rândul tinerilor de 15-24 de ani a ajuns la 28,8% în trimestrul I 2026, față de 24,6% în perioada comparabilă din 2025, iar aproape trei din zece tineri activi care caută un loc de muncă nu îl găsesc. Pentru o firmă mică, ajustarea poate începe înaintea concedierilor, prin amânarea sau renunțarea la o nouă angajare. ‘De aceea contracția lovește întâi pe cei care intră pe piața muncii’, susțin reprezentanții CONAF.
‘Companiile s-au conformat din prima zi. Nu au cerut răgaz și nu l-au primit. Cerem statului să respecte legile pe care le-a votat. Un stat care își plătește la termen obligațiile certe susține lichiditatea economiei fără să creeze o nouă schemă de ajutor. Conformarea nu poate funcționa într-un singur sens’, a declarat președintele CONAF, Cristina Chiriac, în comunicatul citat.
Solicitările organizației vin la un an de la majorarea cotelor de TVA. La 1 august 2025, cota standard a TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate la 11%.
În primul semestru din 2026, veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
În același timp, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat 11 luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de aceeași lună din 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Iunie a fost cea mai severă lună din această perioadă, iar secvența de scădere a început în august 2025, luna în care au intrat în vigoare noile cote de TVA.
Potrivit CONAF, companiile au aplicat noile cote din prima zi, refacturând, regularizând contractele aflate în derulare și recalculând prețurile, fără o perioadă de tranziție prevăzută de lege.
Pe partea bugetară, deficitul a coborât în primul semestru de la 3,64% la 2% din PIB, respectiv o reducere de 28,8 miliarde de lei. Veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, la 342,52 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 0,8%, la 383,55 miliarde de lei. În termeni nominali, veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei.
Cheltuielile au scăzut ca pondere în PIB, de la 19,85% la 18,66%, dar nu și în valoare nominală. Cheltuielile de personal s-au redus cu 3,3 miliarde de lei, în timp ce dobânzile au crescut cu 4,14 miliarde de lei.
PIB-ul s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.
‘CONAF are 15.000 de companii membre, cu peste 245.000 de angajați, susține consolidarea fiscală și nu solicită scutiri pentru niciun membru al său. Solicită un singur lucru: ca obligațiile de plată să funcționeze în ambele sensuri’, au transmis reprezentanții organizației.
CONAF apreciază că predictibilitatea plăților reprezintă o formă de sprijin pentru mediul de afaceri care nu presupune bani publici suplimentari, într-un context în care ținta de deficit pentru acest an rămâne 6,2% din PIB, iar economia a înregistrat o contracție cu 0,8% în primul semestru.
Nu în ultimul rând, organizația precizează că rămâne disponibilă pentru dialog instituțional cu Parlamentul, Guvernul și Administrația Prezidențială.
CONAF a fost înființată ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. Organizația are în componența sa 33 sucursale, trei federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajați.
