Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) cere reconsiderarea formei actuale a propunerii legislative care introduce obligația ca anumite contracte să fie redactate de avocați, atrăgând atenția asupra riscurilor introducerii unor noi obligații pentru companii fără o justificare riguroasă a necesității și a efectelor acestora.
‘Propunerea legislativă înregistrată la Senat pe 14 octombrie prevede, printre altele, extinderea activităților rezervate profesiei de avocat și introducerea obligației ca anumite contracte pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată să fie redactate de avocați. Dincolo de implicațiile economice, inițiativa ridică probleme privind delimitarea competențelor profesionale, claritatea obligațiilor impuse companiilor și raportul dintre obiectivul securității juridice și mijloacele alese pentru atingerea acestuia’, se arată într-un comunicat al organizației.
Aceasta reclamă faptul că antreprenorul nu ar mai avea posibilitatea de a decide cum își organizează afacerea și se împotrivește limitării intervenției statului în activitatea economică, considerând că ‘mai multă reglementare nu înseamnă automat mai multă protecție”.
Potrivit reprezentaților confederației, asistența juridică de specialitate reprezintă un instrument esențial pentru prevenirea litigiilor, protejarea drepturilor și reducerea riscurilor contractuale.
‘Rolul avocatului nu este contestat. Ceea ce necesită o justificare distinctă este transformarea intervenției acestuia într-o cerință obligatorie pentru anumite operațiuni juridice’, arată comunicatul.
CONAF menționează că legislația românească stabilește deja condiții pentru exercitarea profesiilor reglementate, reguli privind validitatea contractelor și mecanisme de răspundere juridică și orice extindere a activităților rezervate exclusiv unei profesii trebuie analizată în raport cu aceste mecanisme existente și cu efectele asupra celorlalți profesioniști și beneficiari.
În mod particular, Legea nr. 245/2020, care transpune Directiva (UE) 2018/958, prevede evaluarea proporționalității reglementărilor care restricționează accesul la profesii reglementate sau exercitarea acestora.
În cazul inițiativelor parlamentare, obligația efectuării evaluării revine inițiatorilor, potrivit art. 5 alin. (2), atunci când sunt îndeplinite condițiile de aplicabilitate ale legii. Însă, această evaluare nu se limitează la enunțarea unui scop legitim. Ea presupune examinarea necesității restricției, a aptitudinii acesteia de a atinge obiectivul urmărit, a efectelor sale și a alternativelor mai puțin restrictive.
CONAF atrage atenția și asupra necesității delimitării clare a obligațiilor propuse.
‘Trebuie stabilit fără echivoc care sunt contractele vizate, care sunt efectele nerespectării obligației de redactare de către avocat, în ce condiții o întreprindere își poate întocmi propriile acte și cum se păstrează competențele recunoscute altor profesii prin legislația specială. Aceste clarificări sunt cu atât mai importante cu cât proiectul nu instituie nulitatea automată a contractelor pentru simpla nerespectare a cerinței de redactare de către avocat. Absența nulității nu exclude utilitatea unei măsuri preventive, dar impune explicarea clară a mecanismului juridic propus și a consecințelor acestuia’, se mai spune în comunicatul organizației.
În viziunea acesteia, aecuritatea juridică înseamnă contracte corect redactate și legi suficient de clare pentru ca antreprenorii să își poată cunoaște obligațiile și să își organizeze activitatea în mod previzibil.
CONAF consideră că impactul unei asemenea reglementări trebuie analizat inclusiv din perspectiva întreprinderilor mici, a companiilor nou-înființate și a celor care nu dispun de departamente juridice proprii.
În plus, o nouă cerință administrativă poate influența costul direct al unei operațiuni și timpul necesar încheierii contractelor, flexibilitatea organizării interne și accesul la servicii profesionale.
Pentru CONAF, problema este relevantă inclusiv din perspectiva dezvoltării antreprenoriatului feminin și a reducerii barierelor de intrare în activitatea economică. Susținerea inițiativei antreprenoriale presupune un cadru normativ în care obligațiile sunt clare, necesare și predictibile.
În consecință, CONAF solicită: prezentarea evaluării de proporționalitate pentru prevederile care introduc sau extind activități rezervate profesiei de avocat, în condițiile Legii nr. 245/2020 și ale Directivei (UE) 2018/958; clarificarea sferei obligațiilor propuse, inclusiv a dreptului întreprinderilor de a-și întocmi propriile acte, a derogărilor legale și a raportului cu atribuțiile altor profesii reglementate; examinarea alternativelor mai puțin restrictive, capabile să contribuie la securitatea juridică fără extinderea nejustificată a obligațiilor profesionale; evaluarea impactului economic și administrativ, diferențiat în funcție de dimensiunea întreprinderilor și de natura operațiunilor juridice vizate; consultarea efectivă a organizațiilor patronale și profesionale, înaintea definitivării soluției legislative.
‘În primele nouă luni ale anului, înmatriculările de SRL-uri au scăzut cu 24,5%, în timp ce insolvențele au crescut cu 12,1%. Peste 5.200 de entități economice au intrat în insolvență. Aceste cifre nu explică singure dificultățile economiei, dar ar trebui să schimbe modul în care legiferăm. Nu contestăm valoarea asistenței juridice. Contestăm presupunerea că un serviciu util trebuie să devină, prin definiție, obligatoriu. Între protecția juridică și constrângerea administrativă există o diferență pe care legiuitorul are obligația să o justifice. O lege nu trebuie judecată după bunele intenții ale inițiatorilor, ci după necesitatea măsurilor și consecințele lor. Înainte de a impune noi obligații companiilor, Parlamentul trebuie să răspundă la trei întrebări: Ce problemă rezolvăm? De ce nu sunt suficiente regulile existente? Și de ce ar trebui antreprenorii să suporte o restricție suplimentară pentru a obține protecția promisă?’, a declarat Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF.
Aceasta a adăugat că securitatea juridică este un obiectiv legitim, dar nu orice obligație nouă înseamnă mai multă siguranță.
Confederația subliniază că obiectivul nu trebuie să fie diminuarea protecției juridice, ci identificarea instrumentelor care oferă această protecție fără a restrânge activitatea economică mai mult decât este necesar.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii. Organizația are în componența sa 33 de sucursale, trei federații, 18 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajați.
