Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi.
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale acestui an au fost încadrate în muncă 106.932 de persoane, dintre care 52.401 de femei, reprezentând 49% din total. Aproape jumătate dintre persoanele angajate au peste 45 de ani, 50.980 provin din mediul rural, iar 24.557 au fost încadrate în categoriile greu și foarte greu ocupabile.
Deși aceste rezultate reflectă activitatea serviciului public de ocupare, ele nu permit evaluarea distinctă a revenirii femeilor pe piața muncii după perioade de inactivitate economică, atrage atenția organizația.
În acest context, CONAF amintește că România a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2021, Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027, care include obiective privind creșterea participării pe piața muncii, activarea persoanelor inactive și îmbunătățirea eficienței măsurilor de ocupare.
Totodată, în 2026, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a evidențiat participarea redusă a femeilor la piața muncii din România și a recomandat intensificarea eforturilor pentru identificarea persoanelor inactive, extinderea accesului la formare profesională relevantă și dezvoltarea serviciilor de îngrijire.
Președintele fondator al CONAF, Cristina Chiriac, atrage atenția că datele disponibile nu oferă o imagine completă asupra reintegrării femeilor inactive economic.
‘România reclamă un deficit de forță de muncă, dar știe surprinzător de puțin despre oamenii pe care nu reușește să îi aducă în economie. Datele ANOFM ne arată câte persoane au fost angajate prin intermediul agenției. Este un indicator necesar, dar insuficient pentru a înțelege dimensiunea problemei. Nu știm din aceste date câte femei au revenit după ani de inactivitate și ce obstacole continuă să le împiedice pe altele să se întoarcă la muncă. Această lipsă de informații are consecințe economice. Ceea ce nu măsurăm suficient de bine riscăm să tratăm prin politici generale, deși cauzele sunt diferite. Lipsa serviciilor de îngrijire, transportul inaccesibil și competențele care necesită actualizare nu sunt doar dificultăți individuale. Sunt bariere care pot reduce oferta de muncă, pot limita dezvoltarea companiilor și pot afecta potențialul de creștere al economiei’, a declarat Cristina Chiriac, citată în comunicat.
Aceasta subliniază necesitatea evaluării rezultatelor măsurilor deja adoptate.
‘România are deja o strategie de ocupare. Avem programe, instituții și resurse alocate. Este firesc să întrebăm ce rezultate concrete au produs pentru femeile care încearcă să revină în activitate. Nu toate femeile inactive economic sunt disponibile pentru angajare. Tocmai de aceea trebuie să înțelegem cine își dorește să muncească, ce o împiedică și care dintre intervențiile publice funcționează. Cea mai costisitoare resursă este cea pe care nu reușim să o valorificăm. O economie pierde atunci când îi lipsesc resursele. Pierde și atunci când nu reușește să le valorifice’, a afirmat președintele fondator al CONAF.
Conform organizației, anul 2026 trebuie să marcheze o etapă de evaluare a progresului realizat prin Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027.
Astfel, CONAF solicită Ministerului Muncii și ANOFM să prezinte rezultatele măsurilor de activare a femeilor inactive economic, cu evidențierea resurselor alocate, a numărului beneficiarilor și a contribuției programelor la revenirea acestora în activitate.
De asemenea, confederația cere publicarea unor indicatori care să permită evaluarea reintegrării profesionale, nu doar a numărului de persoane angajate, precum și monitorizarea menținerii în ocupare la 6, 12 și 18 luni după accesarea măsurilor active.
Printre solicitări se numără și identificarea femeilor inactive care nu figurează în evidențele ANOFM, evaluarea obstacolelor care le împiedică să participe la activitatea economică și dezvoltarea cooperării dintre serviciile publice de ocupare, autoritățile locale, serviciile sociale și angajatori.
Totodată, organizația consideră necesară evaluarea eficienței programelor deja finanțate și adaptarea instrumentelor de reintegrare la nevoile femeilor și angajatorilor, înaintea lansării unor măsuri suplimentare.
În cadrul cercetării ‘România nevalorificată’, Cristina Chiriac analizează dimensiunea inactivității economice în rândul femeilor și consecințele acesteia pentru dezvoltarea României.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) utilizate în cercetare, aproximativ 1,4 milioane de femei se află în afara pieței muncii, în populația și perioada de referință analizate.
Această categorie nu este echivalentă cu cea a șomerilor și nici nu poate fi considerată în integralitate o rezervă de forță de muncă disponibilă imediat, precizează organizația, subliniind că inactivitatea economică are cauze diferite, care necesită măsuri adaptate.
Astfel, lipsa serviciilor de îngrijire, necesitatea reconversiei profesionale, dificultățile de transport din mediul rural și nevoia unor programe flexibile de lucru reprezintă situații care impun soluții distincte.
Pentru antreprenori, participarea redusă la piața muncii poate însemna dificultăți suplimentare de recrutare, limitarea capacității de dezvoltare și pierderea unor competențe valoroase, în timp ce pentru persoanele afectate poate duce la pierderea autonomiei financiare, reducerea oportunităților profesionale și acumularea unor dezavantaje economice pe termen lung, se mai arată în comunicat.
În acest sens, CONAF solicită organizarea unei consultări cu Ministerul Muncii și ANOFM privind rezultatele politicilor de activare a femeilor inactive economic, în cadrul căreia să fie prezentate datele disponibile, limitele actualelor mecanisme de monitorizare și măsurile necesare pentru îmbunătățirea intervențiilor.
Confederația își exprimă disponibilitatea de a contribui la acest demers prin dialog cu angajatorii, documentarea barierelor întâlnite în procesul de recrutare și integrarea concluziilor cercetării ‘România nevalorificată’.
