România trebuie să fie pentru românii din Balcani nu doar o patrie a amintirii, ci un partener al prezentului și o garanție a speranței pentru viitor, a afirmat miercuri deputatul PNL Mircea Roșca, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, la Congresul Românității Balcanice, desfășurat la Palatul Parlamentului.
‘Faptul că există un congres desfășurat aici demonstrează că românitatea nu este o temă periferică. (…) Este o realitate pentru istoria românilor că Dunărea este o punte, și nu o linie de despărțire. Peste ea au circulat oameni, meșteșuguri, școli, cărți. Dacoromânii, aromânii, meglenoromânii, istroromânii au contribuit la viața economică, culturală și intelectuală a Balcanilor. Ceea ce este cu adevărat impresionant la aceste comunități istorice este reziliența lor. Comunitatea (…), din inimă în inimă, a asigurat supraviețuirea identității, prin bunicii care le-au vorbit nepoților limba, prin părinții care au lăsat cântecele și poveștile, prin biserici, în memoria comună, adesea fără sprijin instituțional. Dar ce aceștia au păstrat generații, prin sacrificiu, se poate pierde foarte ușor – migrația, urbanizarea și globalizarea îi pot îndepărta pe tineri de rădăcinile lor’, a spus Mircea Roșca.
El a subliniat că drepturile fundamentale ale comunităților de români din afara granițelor țării trebuie să fie respectate.
‘Cunoașterea trecutului acestor comunități este fundația pe care se construiește viitorul. (…) Drepturile fundamentale ale acestor comunități trebuie să fie respectate. Pentru statul român, sprijinirea și protejarea drepturilor tuturor românilor din afara frontierelor prin păstrarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase este o responsabilitate constituțională. Sunt necesare proiecte culturale, profesori, burse, cărți și rezultate concrete. Sprijinul statului român înseamnă educație, cultură, diplomație. (…) România trebuie să fie pentru românii din Balcani, nu doar o patrie a amintirii, ci un partener al prezentului și o garanție a speranței pentru viitor’, a transmis Roșca.
Președinta Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Cristina Dumitrescu (AUR), a subliniat necesitatea sprijinului Românei pentru păstrarea drepturilor acestor români.
Vicepreședinta Institutului Cultural Român, Adriana Gae, a punctat că ‘prezența românească în Balcani este parte integrantă a istoriei naționale’.
‘Când vorbim despre comunitatea balcanică, vorbim de fapt despre români care și-au păstrat, de-a lungul secolelor, în condiții dificile, credința și identitatea lingvistică, apartenența la spațiul cultural românesc. Acesta este fundamentul pe care s-a bazat, în general, activitatea Institutului Cultural Român, aș spune, în ultimii 20 de ani. (…) Activitatea ICR pleacă de la principiul enunțat de Academia Română, privind cele patru dialecte ale limbii române: dacoromân, meglenoromân, istroromân și aromân. ICR va continua, printr-o strategie culturală coerentă, să fie o prezență în Balcani, în comunitățile românești, prin manifestări culturale, cercetări în teren și, în general, prin acțiuni care să promoveze comunitatea balcanică’, a spus Adriana Gae, exprimându-și speranța că ICR va beneficia de un buget care să îi permită să materializeze proiectele enumerate.
***
Lideri ai organizațiilor românești istorice din Albania, Bulgaria, Croația, Grecia și Macedonia de Nord s-au reunit la Congresul Românității Balcanice, eveniment organizat de Comisia pentru românii de pretutindeni a Senatului, Comisia pentru românii din afara granițelor țării a Camerei Deputaților, în parteneriat cu Institutul Cultural Român și cu sprijinul Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților și al Societății pentru cultură Macedo-Române.
În cadrul lucrărilor Congresului au fost lansate și prezentate o serie de volume realizate la Editura Institutului Cultural Român, având ca teme cercetări făcute în comunitățile istorice din Balcani: ‘Localitățile istroromâne din Croația’ – autori Dorin Lozovanu, Călin Pantea și Petar Radosavljevic (2026), ‘Lecturi vizuale etnologice la românii din Bulgaria. Regiunea Vidin’ (2022) și ‘Lecturi vizuale etnologice la meglenoromânii din Republica Macedonia de Nord. Comuna Ghevghelia’ (2025), semnate de Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa și Petar Atanasov.
Participanții au putut vizita și expoziția ‘Periplu balcanic la meglenoromânii din Grecia și Republica Macedonia de Nord și istroromânii din Croația’, realizată în 2025 de Compartimentul Programe pentru Comunități Românești din cadrul ICR.
