Acesta a menţionat că transmite mesajul premierului Marcel Ciolacu.
„Procesul de reconstrucţie va fi unul la scară amplă ce va solicita intervenţia întregii comunităţi internaţionale, în ciuda atacurilor continue ale Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi poporului ucrainean. Ucrainenii se luptă cu vitejie. Reconstrucţia nu este o sarcină facilă, ea necesită coordonarea şi implicarea activă a tuturor partenerilor, precum şi acţiuni coordonate pentru a stabili nevoile şi priorităţile Ucrainei. Dacă noi dorim să fim eficienţi atunci când răspundem la aceste nevoi, răspunsul trebuie să fie agil, rezilient pentru a se plia pe nevoile urgente ale Ucrainei, precum restaurarea clădirilor şi a infrastructurii energetice şi a infrastructurii critice pe termen lung. Noi trebuie să fim rezilienţi şi să furnizăm Ucrainei ajutorul de care are nevoie până la finalul conflictului şi după, pentru că reconstrucţia nu se va opri atunci când se opreşte războiul, ci se va intensifica după”, a menţionat Nicolae Comănescu, la forumul „Rebuilding Ukraine”, organizat de Camera de Comerţ Bilaterală România – Ucraina (CCBRU), conform AGERPRES.
Potrivit acestuia, România este hotărâtă să joace un rol central în reconstrucţia Ucrainei şi speră să îşi dezvolte acţiunile pe două coordonate: cooperare bilaterală directă şi acţiuni coordonate cu partenerii strategici internaţionali, precum Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud şi alte state.
„Noi vedem procesul de reconstrucţie ca unul non-competitiv, un proces în care noi colaborăm cu partenerii, cu vecinii, pentru a atinge obiectivele comune. În primul rând, noi vrem să sporim proiectele interguvernamentale şi, în al doilea rând, vom facilita pentru sectorul privat cooperarea şi vom dezvolta proiecte B2B. Pentru că România are graniţa cea mai lungă cu Ucraina dintre statele membre ale Uniunii Europene, noi vrem să ne concentrăm pe conectivitate. A fost o prioritate în cooperarea noastră bilaterală cu Ucraina şi o prioritate la prima întâlnire organizată la Kiev în octombrie, anul trecut, la care au participat guvernele României şi Ucrainei. Vrem să contribuim la transportul bunurilor ucrainene pe teritoriul României şi să consolidăm cooperarea sectorială în vederea aderării Ucrainei la UE”, a mai spus Nicolae Comănescu.
El a subliniat că România lucrează intens cu partenerii internaţionali pentru a spori conectivitatea transporturilor.
„La întâlnirea de anul trecut de la Kiev am semnat un masterplan pe conectivitate rutieră şi avem în vedere alte planuri similare pentru transportul maritim. România a lucrat împreună cu alte state membre ale Uniunii Europene şi cu Republica Moldova pentru conectivitate energetică, sectorul energetic fiind unul care va necesita mari investiţii în reconstrucţie. Realităţile geopolitice solicită mobilizarea investiţiilor pentru asigurarea securităţii energetice în Republica Moldova şi în Ucraina şi pentru a ne spori securitatea energetică a propriei ţări. Este evident pentru noi că nu mai este o chestiune doar de securitate naţională, ci chiar de securitate europeană şi globală. Vrem să interconectăm pieţele energetice şi să dezvoltăm infrastructura necesară pentru a asigura transportul transfrontalier de energie electrică ce va ajuta integrarea Ucrainei şi Republicii Moldova pe piaţa energetică europeană. Conectivitatea digitală este o altă temă unde România este implicată, iar miniştrii de telecomunicaţii au semnat un acord de cooperare în domeniul digitalizării şi protecţiei cibernetice”, a adăugat Comănescu.
Potrivit acestuia, autorităţile vamale din România, Ucraina şi Republica Moldova au semnat un memorandum de înţelegere pentru transferul de date şi pentru digitalizarea activităţilor vamale, pentru a facilita comerţul cu Uniunea Europeană şi integrarea în piaţa unică europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova.
„Ne asigurăm că există schimb de bune practici pentru a spori rezilienţa infrastructurilor digitale şi critice. Noi vrem ca România să devină un hub regional în procesul de redresare şi reconstrucţie a Ucrainei. Noi vrem să lucrăm îndeaproape cu partenerii noştri SUA, UE şi Japonia, Turcia, Coreea de Sud pentru a facilita accesul companiilor private care vor să se implice în acest proces”, a precizat demnitarul.
El a mai spus că Portul Constanţa poate fi centrul acestui nod logistic pentru că are o capacitate de tranzit sporită.
„Noi vrem să dezvoltăm şi să intensificăm colaborarea cu partenerii noştri, iar formatul Iniţiativei celor Trei Mări, de exemplu, doreşte să crească rezilienţa regională şi va fi foarte important şi în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Proiectele dezvoltate în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări sunt instrumentate pentru a susţine Ucraina, dar şi Republica Moldova şi pentru transportul, reţelele de transport şi comunicaţii europene. Noi vrem să conectăm şi Republica Moldova la procesul de reconstrucţie, pentru că este ţara cea mai afectată de acest război, după Ucraina – şi se confruntă cu un război hibrid dus împotriva Chişinăului, împotriva Republicii Moldova. Proiectele de interconectivitate regională vor avea ca obiectiv reconstrucţia Ucrainei, de aceea ne trebuie o viziune integrată a acestor procese şi trebuie să dezvoltăm proiecte în sinergie”, a menţionat Comănescu.
Camera de Comerţ Bilaterală România – Ucraina (CCBRU) organizează luni şi marţi, în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în România, forumul „Rebuilding Ukraine”.
Printre principalele teme de discuţie se află provocările reconstrucţiei Ucrainei în contextul actual, opţiuni şi provocări legate de procesul de finanţare, consideraţii privind instrumentele care vor fi utilizate pentru implementarea formulei de pace a preşedintelui Volodymyr Zelensky, interesul ţărilor puternic dezvoltate din punct de vedere economic privitor la investiţiile ce vor crea fundamentul procesului de reconstrucţie al Ucrainei.
În cadrul evenimentului se mai discută, printre altele, despre impactul asupra securităţii alimentare şi energetice, transportul multimodal bilateral ca pilon esenţial al securităţii alimentare globale, principalele provocări ale reconstrucţiei Ucrainei în contextul actual, precum şi despre opţiuni şi provocări legate de procesul de finanţare, cadrul juridico-economic internaţional privind reconstrucţia post-conflict, rolul României în procesul de reconstrucţie a Ucrainei.
