Transportul multimodal de mărfuri este puţin utilizat de către companiile din ţară, din cauza dezvoltării insuficiente a infrastructurii, însă atragerea investiţiilor ar creşte fluxurile de marfă, valorificând potenţialul de transport de care dispune România (fluvial, maritim, feroviar, rutier şi aerian), arată un studiu realizat de consilii din cadrul Consiliului Concurenţei. În prezent, în România există 58 de terminale inter/multimodale de transport (care utilizează două sau mai multe moduri de transport), din care doar 27 sunt active. Din numărul total de terminale, 33 sunt proprietatea CFR Marfă (56,9%), însă doar patru sunt active. Transportul multimodal este utilizat, însă, de doar 2,3% dintre companiile active în România. Potrivit studiului, 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 de kilometri ar trebui să fie transferat către ale moduri de transport (feroviar/naval), mai ecologice, procent care va trebui să ajungă la 50%, în anul 2050.
„Transportul multimodal de mărfuri este puţin utilizat de către companiile din ţară, din cauza dezvoltării insuficiente a infrastructurii, însă atragerea investiţiilor ar creşte fluxurile de marfă, valorificând potenţialul de transport de care dispune România (fluvial, maritim, feroviar, rutier şi aerian). Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) şi Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenţei”, arată autoritatea de concurenţă.
CSDN şi CNSDF au analizat transportul multimodal de mărfuri din România, pe baza informaţiilor transmise de companiile care îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare, case de expediţii de mărfuri, terminale intermodale/multimodale de mărfuri, precum şi a informaţiilor furnizate de instituţii publice, formulând recomandări pentru dezvoltarea acestuia.
„România are o poziţie geografică avantajoasă, însă lipsa unei infrastructuri integrate şi moderne limitează opţiunile companiilor şi reduce competitivitatea. Prin investiţii şi o strategie coerentă, transportul multimodal poate deveni un pilon esenţial al economiei naţionale şi o alternativă sustenabilă pentru viitor”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Reţeaua de drumuri publice utilizată pentru transportul rutier a crescut cu 0,2%, în 2023 ajungând la 86.388 kilometri, în timp ce lungimea căilor ferate în exploatare s-a diminuat cu 1,4% faţă de anul 2021, până la 10.611 kilometri.
Referitor la infrastructura de transport naval, România are 2.763 de kilometri de căi navigabile, 43 de porturi fluviale şi fluvio-maritime/locuri de operare/puncte de lucru, cel mai mare port maritim, Constanţa şi canalul Dunăre-Marea Neagră.
În ceea ce priveşte transportul aerian, cu toate că România are 17 aeroporturi, doar nouă aeroporturi au fost utilizate pentru transportul mărfurilor, respectiv: Otopeni, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Iaşi, Suceava, Arad şi Sibiu.
În prezent, în România există 58 de terminale inter/multimodale de transport (care utilizează două sau mai multe moduri de transport), din care doar 27 sunt active. Din numărul total de terminale, 33 sunt proprietatea CFR Marfă (56,9%), însă doar patru sunt active. Din cele 27 de terminale active, aproape jumătate deservesc principala poartă de intrare a mărfurilor în ţară, respectiv portul Constanţa, fiind situate în regiunea de Sud-Est a ţării.
Transportul multimodal este utilizat, însă, de doar 2,3% dintre companiile active în România, care au răspuns solicitărilor realizate de CNSDF şi CSDN, transportul rutier clasându-se pe prima poziţie, datorită duratei scurte a livrării mărfurilor la destinatar şi a dezvoltării mai bune a reţelei rutiere decât cea feroviară sau navală.
Şi din punctul de vedere al cantităţii totale de mărfuri transportate, transportul rutier se clasează pe primul loc (84,1%), urmat de transportul feroviar (11,1%) şi cel multimodal (3,1%), în timp ce transportul aerian nu reprezintă o opţiune întâlnită frecvent în rândul companiilor din cauza lipsei unor terminale cargo specializate şi a costurilor foarte mari de transport.
Din cantitatea totală de mărfuri transportată multimodal în 2023 (2,5 milioane tone), 43,63% a fost transportată feroviar-rutier (1,1 milioane tone), în timp ce 38,57% (aproximativ 1 milion tone) a fost transportată rutier-feroviar-naval.
Astfel, companiile sunt reticente să apeleze la transportul multimodal, având în vedere infrastructura de transport inadecvată, lipsa unor terminale multimodale moderne conectate la toate modurile de transport, lipsa unor lanţuri logistice multimodale şi a unor depozite pentru containere, costurile mari de transport şi de transfer, timpul de tranzit ridicat şi navigabilitatea redusă pe Dunăre.
În acest context, CNSDF şi CSDN recomandă actualizarea strategiei naţionale de dezvoltare a transportului multimodal în România, având în vedere că acest mod de transport reprezintă o opţiune flexibilă, din ce în ce mai utilizată pe plan internaţional.
Aşadar, este vitală realizarea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii de transport multimodal, prin extinderea reţelei de linii electrificate, a capacităţilor de staţionare în zona terminalelor, extinderea reţelei feroviare pentru integrarea terminalelor multimodale, dar şi creşterea vitezei de deplasare a trenurilor de marfă.
De asemenea, este importantă construirea unor terminale multimodale moderne, inclusiv în porturi, pentru transportul containerizat de mărfuri, care, în anul 2023, a reprezentat 5% din cantitatea totală de mărfuri transportată. În plus, terminalele deţinute de CFR Marfă trebuie modernizate, iar cele care nu sunt active trebuie operaţionalizate, cu opţiunea ca exploatarea acestor infrastructuri de servicii să fie atribuită, în condiţiile legii, companiilor feroviare interesate.
Având în vedere capacitatea de depozitare insuficientă, CNSDF şi CSDN recomandă creşterea acesteia, inclusiv prin crearea unor zone specializate pentru depozitarea mărfurilor, ceea ce va reduce timpii de tranzit ai mărfurilor.
Digitalizarea transportului multimodal va permite o mai bună coordonare a transportului de marfă între diferite tipuri de transport, ceea ce va creşte calitatea serviciilor şi va spori rentabilitatea în cadrul lanţului logistic.
O altă recomandare vizează asigurarea unui regim fiscal echilibrat pentru toate modurile de transport, astfel încât să nu fie favorizată, de exemplu, prin sistemul de taxe, o anumită modalitate de transport în defavoarea unor opţiuni mai puţin poluante.
În plus, modernizarea şi dezvoltarea portului Constanţa ar facilita transportul multimodal de mărfuri, iar extinderea reţelei de autostrăzi va reduce timpii de transport.
În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport naval, sunt necesare investiţii pentru asigurarea continuă a navigabilităţii pe Dunăre, realizarea de conexiuni între toate porturile cu reţeaua feroviară şi rutieră, dar şi asigurarea tuturor utilităţilor publice în porturi.
Actualul context internaţional şi evoluţiile transporturilor de mărfuri pot creşte fluxurile de marfă din alte state, în condiţiile unui transport multimodal dezvoltat, cu costuri şi timp reduse. De asemenea, valorificarea potenţialului de transport feroviar şi naval de care dispune România va permite şi atingerea obiectivelor UE în domeniul transportului multimodal. Astfel, 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 de kilometri ar trebui să fie transferat către ale moduri de transport (feroviar/naval), mai ecologice, procent care va trebui să ajungă la 50%, în anul 2050, contribuind astfel la reducerea emisiilor de carbon.
Studiul privind „Transportul multimodal de marfă în România – evoluţii şi perspective” este disponibil pentru consultare publică pe site-ul autorităţii de concurenţă. Observaţiile pot fi transmise până la data de 24 mai 2025 prin e-mail, la adresa .
