Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty, le-a cerut vineri statelor să impulsioneze un tratat internațional juridic obligatoriu care să reglementeze utilizarea armelor autonome și să garanteze că deciziile privind folosirea forței rămân sub control uman, având în vedere încorporarea în creștere a Inteligenței Artificiale (IA) în operațiunile militare, consemnează agenția EFE.
‘Ființele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forței și să rămână responsabile pentru aceasta’, a subliniat O’Flaherty, afirmând că statele trebuie să ‘dezarmeze’ IA, într-un articol publicat pe website-ul Consiliului Europei, înaintea celei de-a Șaptea Conferințe de Revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW), organizată de ONU în perioada 16-20 noiembrie la Geneva.
Comisarul Consiliului Europei a mai cerut guvernelor să sprijine desfășurarea unor negocieri urgente cu termene precise pentru a stabili un instrument internațional juridic obligatoriu privind armele autonome și de asemenea să avanseze în reglementarea altor întrebuințări militare ale IA.
El a avertizat că deciziile care determină cine trăiește și cine moare în conflictele armate sunt condiționate tot mai mult de mașini.
În acest sens, a explicat Michael O’Flaherty, IA deja se integrează în operațiunile militare, de la colectarea de informații și identificarea țintelor până la alegerea sistemelor de armament și deciziile privind folosirea forței. Odată ce sunt activate, unele sisteme autonome pot chiar să selecteze și să atace ținte fără intervenție umană, a adăugat el.
Același comisar a mai avertizat că sistemele de IA pot fi opace și imprevizibile, pot folosi date perimate sau părtinitoare și pot genera rezultate dificil de anticipat. În plus, el a semnalat că viteza operațiunilor militare asistate de aceste tehnologii poate lăsa operatorii fără timp suficient pentru a verifica țintele sau a evalua legalitatea unui atac.
Controlul uman riscă să se transforme în ceva pur formal atunci când militarii își deleagă deciziile către mașini despre care consideră că sunt mai precise sau mai fiabile decât ei, sau atunci când pierd complet controlul asupra proceselor autonome, a mai remarcat O’Flaherty.
Aceste circumstanțe, a adăugat el, cresc riscul unor atacuri contrare dreptului internațional, care amenință dreptul la viață și îngreunează tragerea la răspundere pentru posibile astfel de încălcări.
Riscurile, a completat comisarul Consiliului Europei, nu se limitează la câmpul de luptă, întrucât tehnologiile dezvoltate în scopuri militare pot avea aplicabilitate și în zone civile, precum controlul frontierelor sau supravegherea manifestațiilor, ori pot ajunge în mâinile unor actori non-statali.
Mai mult, IA poate fi folosită și pentru a manipula mediul informațional și a perturba infrastructurile civile, a avertizat el.
Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului consideră că reglementarea nu a avansat în același ritm cu dezvoltarea acestor tehnologii, mai ales în chestiunile legate de utilizarea militară a IA.
De asemenea, el a semnalat responsabilitatea sectorului privat, întrucât companiile care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe IA trebuie la rândul lor să respecte drepturile omului.
