Oceanele au atins luna trecută un nivel de căldură aproape record, potrivit observatorului european Copernicus, semn al revenirii probabile a fenomenului natural de încălzire El Niño, care s-ar adăuga schimbărilor climatice provocate de om, scrie AFP.
Buletinul lunar al Copernicus, publicat vineri, este un semnal de alarmă: după cei trei ani cei mai calzi înregistraţi vreodată pe Pământ, revenirea din ce în ce mai probabilă a El Niño în a doua jumătate a anului îi face pe climatologi să se teamă că umanitatea se îndreaptă spre noi valuri de căldură extremă.
Temperatura la suprafaţa oceanelor a fost de 20,97 °C în martie (excluzând zonele polare), cu o zecime de grad sub recordul din martie 2024. Iar media continuă să crească în aprilie, potrivit tabloului de bord în timp real al Copernicus.
Ultimul episod El Niño, din 2023 şi 2024, a făcut din aceşti ani cei mai calzi înregistraţi vreodată. Fenomenul ciclic corespunde încălzirii periodice la scară largă a apelor dintr-o parte a Pacificului, care afectează prin efect de domino clima mondială timp de câteva luni.
Temperatura oceanelor ”indică o tranziţie probabilă către condiţii El Niño”, estimează Copernicus.
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a estimat deja că revenirea acestui fenomen este posibilă în acest an, în timp ce fenomenul invers, La Niña, asociat cu temperaturi mai scăzute, se estompează. La începutul lunii martie, OMM estima la 40% probabilitatea ca acesta să apară până în iulie.
Încălzirea oceanelor dilată apa, ceea ce ridică nivelul mării. Aceasta intensifică valurile de căldură marine care slăbesc coralii şi agravează fenomenele meteorologice extreme, precum ploile intense sau cicloanele.
Luând în considerare atât uscatul, cât şi mările, luna martie se situează pe locul al patrulea în ceea ce priveşte temperaturile la suprafaţa globului, cu 1,48 °C peste valorile estimate pentru perioada preindustrială (1850-1900), înainte ca arderea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazului să încălzească durabil clima.
Presiuni ”din ce în ce mai puternice”
Aproape toată Europa – continentul care se încălzeşte cel mai rapid – a înregistrat temperaturi peste valorile normale pentru această perioadă a anului, în special în ţările nordice, statele baltice şi nord-vestul Rusiei.
Luna a fost marcată, de asemenea, de o val de căldură timpurie ”fără precedent” în vestul Statelor Unite, unde termometrul a depăşit 40 °C şi a atins, pe alocuri, 44 °C.
”Datele Copernicus pentru martie 2026 ne dau de gândit”, a comentat Carlo Buontempo, directorul serviciului Copernicus pentru schimbările climatice, citat în buletin.
”Fiecare cifră este frapantă în sine, dar împreună, ele oferă o imagine a unui sistem climatic supus unor presiuni susţinute şi din ce în ce mai puternice”, a apreciat el.
Copernicus a confirmat, de asemenea, că întinderea banchizei arctice a atins în această iarnă cea mai mică suprafaţă înregistrată vreodată, la un nivel similar cu recordul de anul trecut, aşa cum anunţase deja un institut american de referinţă în acest domeniu, NSIDC.
Banchiza, gheaţa formată prin îngheţarea apei mării, se topeşte în mod natural vara şi se reformează iarna. Dar, din cauza încălzirii globale, proporţia în care se reface în fiecare iarnă este în scădere.
