Recifele de corali se numără printre principalele victime ale schimbărilor climatice în urma încălzirii apelor mărilor și oceanelor. Un studiu publicat miercuri de Universitatea Stanford arată că plantarea unor corali sănătoși alături de cei care se ofilesc poate fi suficientă pentru revitalizarea acestora din urmă, informează AFP.
”Este uimitor”, a spus extaziat autorul principal al studiului, Daniel Collins, care își amintește și acum momentul când a văzut primele rezultate pozitive și a alergat în biroul coordonatorului său de doctorat pentru a-i da vestea.
Refacerea recifelor de corali, care acționează ca bariere împotriva eroziunii și constituie adevărate rezervoare de biodiversitate, reprezintă un vast domeniu de cercetare științifică. În prezent, eforturile se concentrează pe utilizarea unor pepiniere artificiale sau pe dezvoltarea unor specii mai rezistente la temperaturi ridicate.
Coralii albiți au fost în mare parte dați deoparte din cauza ratei mari de mortalitate, a explicat Daniel Collins, care, dimpotrivă, a demonstrat prin cercetările sale că aceștia ”nu trebuie considerați o cauză pierdută”.
Rezultatele studiului, publicate în revista Science Advances, ar putea deschide calea către o intervenție concretă dacă ar putea fi reprodusă la scară largă.
Alge sănătoase
Coralii trăiesc în simbioză cu alge care le oferă nutrienții de care au nevoie, precum și culoarea. În cazul stresului termic, aceste alge pot produce toxine care determină coralii să le expulzeze: este vorba despre procesul de albire. Coralul pierde astfel capacitatea de a se hrăni.
Metoda utilizată de echipa de la Universitatea Stanford, Statele Unite, consistă în transferul unor alge sănătoase către acești corali albiți.
Testele realizate pe specia Pocillopora damicornis sunt concludente: după cinci zile de contact între specimene sănătoase și cele în curs de albire, acestea din urmă au început să se recupereze într-un mod spectaculos.
Două lucruri l-au determinat pe Daniel Collins să vină cu această idee.
În primul rând, un studiu care a demonstrat că deșeurile plastice pot contamina coralii prin transmiterea de agenți patogeni nocivi. Cercetătorul s-a întrebat apoi dacă este posibil să aplice procesul prin transferarea unor elemente benefice.
Cel de-al doilea lucru a fost un accident fericit observat de unul dintre coautorii studiului, Stephen Palumbi: acesta a văzut că după ce doi corali, unul sănătos și altul albit, s-au aflat în contact apropiat, cel albit a început să-și revină.
Reproducere la scară largă
Sunt necesare cel puțin trei zile de contact între două exemplare astfel încât coralii albi să înceapă procesul de vindecare, iar după cinci zile, sunt complet refăcuți.
Cercetătorii au observat fenomenul la microscop: după una sau două zile de contact, țesuturile coralilor fuzionează, creând ”o punte de nutrienți”.
Studiul are însă și limite importante.
De exemplu, este necesar in contact direct între corali. O distanță de doar câțiva milimetri între cele două exemplare este suficientă pentru blocarea completă a recuperării.
În plus, fenomenul funcționează doar între doi corali care au un patrimoniu genetic comun. În caz contrar, exemplarele declanșează celule urticante, o reacție similară cu respingerea unei grefe de organe la oameni.
Principala provocare va fi acum replicarea acestei descoperiri de laborator la scară largă.
”Este puțin probabil să putem pune în contact coralii unii cu alții în recife” în mijlocul mării, a subliniat Daniel Collins.
Cu toate acestea, este posibilă extragerea alegelor care trăiesc în simbioză cu coralii și cultivarea cele sănătoase. Echipa caută în prezent modalități pentru a reintroduce algele pe coralii albiți.
Această soluție ar putea de asemenea rezolva probleme patrimoniului genetic, care se aplică doar coralilor, nu și algelor.
