Analizele strategice realizate asupra declaraţiilor de numerar depuse la punctele de frontierã ale României evidenţiazã existenţa unor fluxuri transfrontaliere de numerar de proporţii, cu caracter repetitiv şi concentrat, care au implicat sume de peste 1,7 miliarde de euro tranzitate prin România în perioada 2024–2025, potrivit unui raport finalizat recent de Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Autoritatea Vamalã Românã. Ucraina a reprezentat principala ţarã de provenienţã a fondurilor, fiind urmatã de Republica Moldova şi Turcia. 73% dintre declaraţiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursã de provenienţã Ucraina. Din totalul de 1.464 de declaraţii aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 de declaraţii – reprezentând 64% – au fost depuse de doar 21 de persoane.
Potrivit analizelor, Ucraina a reprezentat principala ţarã de provenienţã a fondurilor, fiind urmatã de Republica Moldova şi Turcia, în timp ce principalele destinaţii ale numerarului declarat au fost Turcia, Austria şi România. Doar în perioada 2024-2025, 73% dintre declaraţiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursã de provenienţã Ucraina.
Verificãrile au evidenţiat faptul cã un grup restrâns de persoane a efectuat în mod repetat transporturi de numerar de valori foarte mari. Din totalul de 1.464 de declaraţii aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 de declaraţii – reprezentând 64% – au fost depuse de doar 21 de persoane.
În cadrul analizelor au fost identificate cazuri de persoane care au introdus în mod repetitiv sume semnificative de bani prin punctele de frontierã ale României, folosind în principal ruta Ucraina – România – Austria sau Ucraina – România – Turcia.
Analiza a relevat şi concentrarea unor volume foarte mari de numerar în câteva puncte vamale. Astfel, Biroul Vamal de Frontierã Siret a înregistrat, în perioada analizatã, declaraţii însumând aproximativ 793,9 milioane euro, iar Biroul Vamal de Frontierã Halmeu aproximativ 362,7 milioane euro. Cumulate, cele douã puncte vamale au concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel naţional.
Fluxuri intensificate în prima parte a anului 2025. Reducere semnificativã din iunie 2025 şi în 2026.
Datele analizate în urma controlului aratã cã în primele luni din 2025 fluxurile de numerar transportat peste frontierã au crescut semnificativ, atât la intrarea în Uniunea Europeanã, cât şi la ieşire. Vârful fenomenului a fost înregistrat între martie şi mai 2025, perioadã în care volumele declarate au depãşit clar nivelurile din aceeaşi perioadã a anului 2024. Valorile de vârf înregistrate au fost de aproximativ 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie şi aproape 100 milioane euro în mai ale anului 2025.
Începând cu luna iunie 2025 şi continuând în 2026, fluxurile scad însã puternic. Astfel, nivelurile din a doua parte a anului 2025 şi cele din primele luni din 2026 sunt semnificativ mai mici decât cele din perioada de vârf. Schimbarea indicã faptul cã fenomenul identificat în prima parte a anului a fost diminuat, inclusiv prin intensificarea mãsurilor de control şi monitorizare iniţiate de Ministerul Finanţelor.
Totodatã, Corpul de control al Ministerului Finanţelor şi Autoritatea Vamalã Românã desfãşoarã în prezent acţiuni de control ce includ printre obiective verificarea respectãrii prevederilor legale şi a normelor interne privind controlul numerarului care intrã sau iese din Uniunea Europeanã, respectiv modul de gestionare a formularului unic utilizat la declararea numerarului la frontiera comunitarã, pentru perioada 2024-2025.
“Niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spãlãrii Banilor şi a birourilor responsabile ale Autorităţii Vamale Române în perioada verificatã nu mai ocupã astãzi funcţii de conducere, fiind destituite pe parcursul ultimelor luni”, menţionează Ministerul Finanţelor.
“Reforma Autoritãţii Vamale Române şi consolidarea mecanismelor de control reprezintã una dintre marile prioritãţi strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate realã de analizã de risc, de instrumente moderne de monitorizare şi de o cooperare instituţionalã eficientã, astfel încât România sã poatã preveni şi combate vulnerabilitãţile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere”, a declarat Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Raportul detaliat al constatãrilor şi analizelor efectuate a fost transmis autoritãţilor competente în domeniul investigãrii infracţiunilor economico-financiare, în vederea valorificãrii informaţiilor şi dispunerii mãsurilor legale care se impun.
Ministerul Finanţelor îşi reafirmã angajamentul pentru consolidarea mecanismelor de prevenire şi combatere a spãlãrii banilor, întãrirea capacitãţii de analizã şi control la frontierele României şi sprijinirea cooperãrii instituţionale pentru protejarea integritãţii sistemului financiar şi a securitãţii economice.
