Sondajele recente arată schimbări interesante în cursa prezidențială: Crin Antonescu și Elena Lasconi sunt pe trend ascendent, în timp ce George Simion și Nicușor Dan pierd teren. Victor Ponta stagnează, dar perspectivele sale nu sunt tocmai optimiste. Cine câștigă teren, cine riscă să piardă și ce influențe ascunse decid, de fapt, jocul politic?
Cozmin Gușă, analizând cifrele, explică factorii care au determinat aceste mutații, de la jocurile de culise și alianțele politice, până la slăbiciunile strategice ale principalilor candidați.
„Am primit deunăzi datele unui sondaj în care am încredere. Cu cifre comparative la distanță de o săptămână, cercetările au fost finalizate la 27, respectiv 20 martie. Procentajul nehotărâților a scăzut de la 30% la 27%. Deci procentele pe care le voi expune corespund cifrelor de 73%, respectiv 70% dintre cei ce votează în mod sigur“, scrie Cozmin Gușă. Desfășurat, arată cam așa:
-
George Simion are un scor de 27%, față de 29% anterior
-
Crin Antonescu crește la 24%, față de 22%
-
Nicușor Dan scade la 19%, de la 21%
-
Victor Ponta rămâne stabil la 12%
-
Elena Lasconi crește la 11%, de la 9%
-
Restul candidaților rămân în pachetul de 7%
„Constatăm, așadar, creștere la nivelul lui Antonescu și Lasconi, un Ponta stabilizat, Simion și Nicușor în scădere. Motivele ce au generat aceste tendințe sunt diferite, am dedus câteva dintre ele pentru voi și vi le spun aici
Slăbiciunile lui Simion și ascensiunea lui Antonescu
Lui George Simion începe să-i dăuneze jocul abscons și la mai multe capete al lui Călin Georgescu. Situația se poate agrava, ba poate să-i fie fatală lui Simion, dacă nu-și schimbă poziționarea publică, în cazul în care Georgescu va prefera sau va fi obligat să recurgă la metoda kamikaze și să-și declare sprijinul ulterior pentru Victor Ponta. Crin Antonescu e evident că a beneficiat de mobilizarea liderilor PSD de acum de o săptămână din Bucovina, unde Ciolacu și echipa de conducere PSD și-au declarat sprijinul ferm pentru Antonescu. Nicușor Dan, după ce-și atinsese un potențial relativ maximal, trecând de borna de 20%, a suferit pierderi în urma intensificării campaniei Elena Lasconi, ce-a crescut cu procente echivalente scăderii lui Nicușor Dan. În cazul lor se pare că funcționează cumva principiul vaselor comunicante. Nu va fi, însă, la fel dacă se retrage unul în favoarea celuilalt, deoarece electoratele lor s-au incompatibilizat din cauza atacurilor reciproce. Ponta s-a stabilizat deocamdată la 12%, ceea ce nu-i puțin, dar, dacă roata mobilizării PSD se va învârti mai decis în favoarea lui Crin Antonescu, e previzibilă o scădere în campanie. Restul candidaților se înghesuie pe plaja de 7%, atenție, din procentajul de 73% ce sunt azi deciși, e firesc să fie așa, deoarece în cazul lor e evidentă lipsa de resurse financiare, mediatice și organizatorice. Nu sunt figuri noi printre ei și nici mesianice, unii precum popa Terheș fiind identificați deja de electorat ca pion otrăvit.
Slăbiciunile echipelor de campanie
Starea echipelor de campanie. Asta e diversă. Nu sunt probleme acolo unde această echipă e redusă și compactă și există și resurse financiare. Acesta e cazul lui Ponta, Dan și Lasconi. La nivelul celor trei, însă, apare problema mesajului: difuz la Ponta, deoarece e cu de toate pentru toți, în speranța naivă că astfel va grebla electorat în plus, iar la cei doi progresiști, mesajul e banal pentru că sunt limitați din cauza capacităților lor și de ideologia lor, bazinul electoral progresist fiind oricum mai mic decât cel al restului candidaților cu șanse. George Simion are o echipă de campanie rodată, are bani, e limpede, însă, că, deocamdată, n-are strategie, dar se și confruntă cu un atac intern organizat de unele cercuri de putere subterană din jurul lui Claudiu Târziu. Deși a marcat o evoluție ascendentă în sondaje, dar și în planul emisiei publice, Antonescu se confruntă cu un relativ haos organizațional la nivelul echipei de campanie, unde s-au autodeclarat mai mulți șefi, dar știți bine că acolo unde-s mulți șefi, nu-i niciunul. Antonescu are două probleme acute: lipsa evidentă de bani care să-i asigure accesul mediatic necesar (s-a văzut asta ieri, când mitingul de la Cluj a fost boicotat mediatic la transmisiunea live de toate televiziunile de știri), respectiv trădarea foștilor colegi liberali, dar asta nu mai e vreo surpriză pentru nimeni – în cazul PNL, ei pot să o și patenteze, dar bănuiesc că Antonescu se aștepta la asta. Din fericire pentru el, se poate baza pe celelalte două partide: PSD a fost mobilizat la chemarea expresă a lui Ciolacu, iar UDMR-ul acționează în nota obișnuită de seriozitate (Hunor Kelemen a salvat treaba și la Cluj ieri, acolo unde Boc promisese 15.000 de participanți, majoritari liberali, în final au fost circa 8.000, din care jumătate au fost mobilizați de către UDMR).
Jucătorii din umbră: cine controlează din culise?
Și pentru că e duminică și s-a schimbat și ora, la final adaug ceva provocator legat de jucătorii de putere subterani. Vă închipuiți că sunt mulți și diverși, de calibre diferite, dar cu influențe certificate. Eu o să vă enumăr azi doar trei dintre ei ce acționează în numele Factorului Extern, cum îl numesc eu. Bineînțeles, sunt cele două doamne bine-cunoscute: Alina Mungiu Pippidi și Laura Codruța Kovesi. Prima îmi apare clar că reprezintă interesele convergente din zona Israel și a Masoneriei internaționale, iar cea de-a doua respectă linia rezultată din interesele axei Paris-Bruxelles și a părții de Stat Paralel conectată acolo. În aparență, cele două sunt dedicate candidaților Nicușor Dan (cazul Mungiu), respectiv Elena Lasconi (cazul Kovesi), dar au un pilotaj parțial și alți doi candidați cu șanse. Dar probabil că cel mai influent jucător de putere este acum Florin Talpeș, adevărata interfață a intereselor americane în România, deci cu autoritate mare și la nivelul serviciilor secrete, dar și foarte apropiat de miliardarul Peter Thiel, eminența cenușie a regimului Trump. Din lista de azi lipsește cel ce îl reprezintă pe Putin în jocurile subterane de putere din România, dar care e limpede că va deveni cel mai important în viitor. Va fi relevat probabil imediat după turul întâi, respectiv după ce va fi ales noul președinte și se vor trasa axele noii puteri“, notează Cozmin Gușă pe Solid News.
