Expunerea la această toxină în primii ani de viață, mai ales înainte de vârsta de 10 ani, poate declanșa mutații genetice care, zeci de ani mai târziu, duc la apariția cancerului.
Potrivit cercetării, publicate în jurnalul Nature, genomurile analizate de la 981 de pacienți cu cancer de colon, atât cu debut precoce (sub 50 de ani), cât și tardiv, au arătat o prezență de 3,3 ori mai mare a semnăturii genetice a colibactinei în rândul celor diagnosticați timpuriu.
„Aceste mutații funcționează ca o arhivă biologică, un fel de jurnal al expunerii la toxină. Iar rezultatele noastre sugerează că factorii declanșatori ai cancerului pot apărea în primii ani de viață, nu doar la maturitate”, a explicat autorul principal al studiului, profesorul Ludmil Alexandrov.
Cercetătorii avertizează că dacă un copil este expus la colibactină înainte de 10 ani, există o probabilitate crescută să dezvolte cancer de colon în jurul vârstei de 40 de ani – cu mult înaintea vârstei medii de diagnostic.
Conform unui raport recent al Societății Americane de Cancer, incidența cancerului colorectal în rândul persoanelor sub 50 de ani a crescut cu 2,4% pe an, în timp ce rata mortalității a crescut cu 1% anual. În paralel, o altă cercetare a Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA a evidențiat legătura dintre dieta occidentală, bogată în carne roșie, alimente procesate și zahăr, și riscul crescut de a dezvolta acest tip de cancer, din cauza proliferării tulpinilor de E. coli producătoare de colibactină.
„Aceste descoperiri ne forțează să regândim fundamental modul în care înțelegem cancerul – nu doar ca o boală a vârstei adulte, ci ca o consecință a expunerilor timpurii din copilărie. Este crucial să investim în cercetare preventivă, pentru a putea interveni înainte ca boala să se instaleze”, a subliniat Alexandrov.
