Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a beneficiat, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de peste un miliard de lei pentru siguranța rutieră și implementarea unor proiecte, a declarat, joi, șeful Direcției Întreținere, Siguranța Circulației, Drumuri și Poduri, Cristian Andrei, la prima conferință dedicată unei campanii pentru siguranță rutieră.
Printre proiecte acesta a amintit iluminarea trecerilor de pietoni cu sisteme foarte performante de detectare a prezenței pietonilor în zonă de la o distanță suficientă pentru a frâna, îmbunătățirea marcajelor rutiere sau implementarea la intrarea în localități a unor echipamente de calmare a traficului.
‘Aceasta este prima campanie pe care CNAIR o desfășoară în cei 35 de ani (de la Revoluție – n. r.) și o facem singuri. A mai fost una în anii 2007, când eram în perioada de accedere în Uniunea Europeană și ne-au fost alocate fonduri. Atunci a fost o campanie pe care am desfășurat-o împreună cu Poliția Rutieră. Acum, datorită acestor fonduri care pentru noi au fost un balon de oxigen, practic, dat de PNRR, am reușit să promovăm și o campanie de siguranță rutieră’, a afirmat reprezentantul companiei de drumuri.
Potrivit acestuia, DN1 și DN2 sunt cele mai negre trasee, unde se întâmplă accidente cu consecințe grave, cu morți și răniți, iar printre acestea se află și copii.
‘Probabil că mulți dintre dumneavoastră știu de ce am ales DN1 și DN2: pentru că și DN1 și DN2 sunt pe harta noastră inginerească cele mai negre, ca să zicem așa, trasee unde se întâmplă accidente cu consecințe grave, cu morți și răniți. Nu în ultimul rând, și copii se află printre aceste victime. Noi ne preocupăm în continuare și de dotarea drumurilor cu tot ceea ce înseamnă siguranță rutieră. Astfel, de la începutul Programului Național de Redresare și Reziliență au fost alocați pentru siguranța rutieră 1.000.000.239 lei și câteva proiecte, ca să le menționez, pentru că ele au fost destul de multe, sunt: iluminarea trecerilor de pietoni cu niște sisteme foarte performante cu care practic poți să detectezi prezența pietonilor în zona trecerilor de pietoni de la o distanță suficientă ca să poți să frânezi. De asemenea, au fost îmbunătățite marcajele rutiere din această zonă periculoasă’, a menționat el.
În plus, compania de drumuri are ‘o abordare foarte specială’ la intrările în localități, prin implementarea unor echipamente de calmare a traficului în momentul în care participantul la trafic intră în localitate.
‘La intrare am echipat niște console care sunt deasupra drumului cu niște radare care indică viteza instantanee și s-au gândit niște copii din Oltenia că ar fi bine să facă concursuri de viteză alergând pe partea de carosabil în locul mașinilor. Acel radar instantaneu le arăta viteza cu care ei alergau înspre consola respectivă. Este un mod de educație și acesta. Suntem în curs de a implementa aproximativ 130 de astfel de device-uri pentru calmarea traficului, multe sensuri giratorii, pasaje subterane denivelate dotate cu lifturi și scări rulante prin care, practic, în zonele foarte aglomerate, desființăm trecerile de pietoni la nivel care prezentau un risc sporit de accidente, multă semnalizare rutieră, în special semnalizare luminoasă cu alimentare solară pentru că ele sunt foarte eficiente și, nu în ultimul rând, kilometri întregi de sisteme de protecție pasivă. E vorba de parapeți pe care i-am amplasat în zonele unde înregistram multe accidente’, a explicat Cristian Andrei.
El a subliniat că toate aceste măsuri au dus la o scădere, în ultimii cinci ani, cu aproximativ 42% a numărului de victime din accidente grave în ‘punctele negre’ care erau monitorizate.
‘Acest lucru ne dă speranța ca, până în anii 2030, pentru măsurile care sunt deja în diferite stadii de implementare pe aceste zone de puncte periculoase de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi, să poată fi atinsă ținta Comisiei Europene de reducere a numărului de persoane decedate provenite din accidente rutiere cu 50%. Suntem aproape de acest target. Dacă vom continua în acest ritm și vom avea și susținerea financiară, pentru că fără bani, să fim sinceri, este foarte greu să ai rezultate…E vorba și de (…) coerciție’, a susținut acesta.
Andrei a făcut referire la programul e-Sigur, prin care, în opinia sa, se vor obține mult mai multe rezultate pe partea de coerciție.
‘Pentru coerciție, tot în cadrul acestor probleme, avem alocate fonduri ca să aplicăm programul e-Sigur. Programul e-Sigur reprezintă practic amplasarea acelor radare de viteză care vor trimite amenzile acasă și cred că vom avea mult mai multe rezultate din coerciție decât aceste măsuri, care sunt mai mult, să zicem, demonstrative sau un exemplu educativ. Vreau să vă spun că datorită acestei reduceri de accidente, din măsurile pe care le-am aplicat, am obținut o economie a costului social de aproximativ 5,62 miliarde de lei. Practic, am redus numărul de accidente, avem de la Comisia Europeană evaluarea cât costă un mort și un rănit grav, iar totalul celor salvați conduc la această sumă. Gândiți-vă că am investit doar 1.000.000.400 și am obținut economii de aproximativ 5,6, deci aproape un miliard de dolari. În 5 ani este ceva pentru o țară în care ne zbatem să obținem fiecare leuț ca să redresăm bugetul țării’, a subliniat oficialul CNAIR.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a organizat, joi, prima conferință din cadrul proiectului pilot ‘Campanie națională de creștere a siguranței rutiere prin informarea și educarea elevilor din județele tranzitate de DN 1 și DN 2 pe sectoarele aflate în administrarea CNAIR’.
