Comitetul European de Risc Sistemic (CERS) avertizează că modelele de IA de frontieră reprezintă risc cibernetic sistemic, iar Banca Centrală Europeană solicită băncilor planuri de acțiune până la 31 octombrie 2026, arată un articol publicat miercuri pe blogul Opinii BNR, semnat de Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României.
Potrivit autorului, CERS definește modelele de IA de frontieră drept modele de inteligență artificială cu scop general capabile să influențeze semnificativ operațiunile cibernetice ofensive și defensive. Acestea pot identifica vulnerabilități, genera instrumente pentru exploatarea lor și executa autonom atacuri cibernetice complete, la o viteză și o scară superioare modelelor anterioare.
În evaluarea CERS, aceste evoluții pot genera riscuri sistemice pentru sistemul financiar european prin accelerarea descoperirii vulnerabilităților, reducerea timpului disponibil pentru reacție, creșterea amplorii și sofisticării atacurilor cibernetice și apariția unor noi riscuri de concentrare.
Analiza arată că autoritatea europeană consideră că, pe termen scurt și mediu, modelele de IA de frontieră vor avantaja atacatorii, deși pe termen lung acestea ar putea contribui la consolidarea rezilienței cibernetice.
CERS solicită operatorilor publici și privați să își actualizeze cadrele de securitate cibernetică și apreciază că reducerea eficientă a riscurilor necesită un răspuns coordonat la nivel european, care să implice furnizorii de inteligență artificială, dezvoltatorii de software, companiile de securitate informatică, instituțiile financiare și autoritățile.
Potrivit lui Cristian Bichi, avertismentul CERS a fost susținut de Autoritățile Europene de Supraveghere (AES), care au cerut instituțiilor financiare să își adapteze capacitățile de securitate cibernetică în conformitate cu cerințele Regulamentului DORA privind reziliența operațională digitală.
În aceeași zi, Banca Centrală Europeană a transmis o scrisoare celor 110 bănci semnificative aflate sub supravegherea sa, solicitând evaluarea imediată a impactului noilor amenințări cibernetice și elaborarea unor planuri de acțiune care să fie transmise până la 31 octombrie 2026.
Conform analizei, BCE cere băncilor să accelereze gestionarea vulnerabilităților și actualizărilor de securitate, să consolideze monitorizarea și capacitățile defensive asistate de inteligență artificială și să reevalueze managementul riscurilor asociate furnizorilor terți de servicii IT. Pe termen mai lung, instituțiile de credit trebuie să își modernizeze infrastructura IT, să întărească mecanismele de răspuns și recuperare și să își consolideze reziliența operațională.
Autorul concluzionează că avertismentul CERS reprezintă doar începutul unei acțiuni coordonate la nivel european, fiind deja transpus de BCE și de autoritățile europene de supraveghere în așteptări concrete adresate instituțiilor financiare privind întărirea securității cibernetice.
