Găsirea de soluții la criza locuirii, asigurarea accesului la apă printr-un program național de foraje de mare adâncime și dezvoltarea economică a orașelor mici, pentru a stopa depopularea, sunt cele trei priorități strategice pentru România care necesită soluții la nivel național, evidențiate vineri, în conferință de presă, de fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, la prezentarea bilanțului mandatului său de un an și zece luni.
În perspectiva dezvoltării viitoare a României, Cseke Attila a evidențiat necesitatea unor măsuri care să răspundă problemelor sociale și economice cu care se confruntă populația. Printre acestea se numără criza locuirii, o provocare care necesită soluții pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește sprijinirea persoanelor vârstnice care trăiesc singure, aproximativ 1,2 milioane de persoane peste 65 de ani.
O altă direcție strategică vizează asigurarea resurselor de apă, printr-un program național care să includă realizarea unor foraje de mare adâncime.
Cea de-a treia prioritate este dezvoltarea economică a orașelor cu mai puțin de 25.000 de locuitori, pentru a limita depopularea și a crea premisele unei dezvoltări locale durabile.
La finalul mandatului său la conducerea Ministerului Dezvoltării, Cseke Attila a prezentat și rezultatele activității ministerului, evidențiind creșterea gradului de absorbție a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de la 15% în decembrie 2024, la preluarea mandatului, la 105% la momentul bilanțului.
Ministerul a gestionat peste 5.000 de contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 26 de miliarde de lei, echivalentul a circa cinci miliarde de euro.
Potrivit datelor prezentate, renegocierea PNRR cu Comisia Europeană a permis modificarea structurii finanțării, astfel încât 70% din fonduri să fie granturi nerambursabile, iar 30% să reprezinte împrumuturi. Această structură reduce necesarul de finanțare prin împrumuturi și, implicit, presiunea asupra bugetului de stat.
Unul dintre proiectele importante prezentate în bilanț este dezvoltarea rețelei de creșe publice. Prin programul guvernamental demarat în perioada 2021-2022, au fost construite de la zero 117 creșe în întreaga țară, care oferă 6.990 de locuri noi pentru copii.
O modificare importantă a vizat și finanțarea cheltuielilor de funcționare a acestor unități. Aceste cheltuieli au fost transferate de la bugetele locale la bugetul de stat, prin Ministerul Educației, măsura urmărind diminuarea presiunii financiare asupra administrațiilor locale.
Bilanțul prezentat a cuprins și proiecte de infrastructură, educație și patrimoniu realizate în mai multe regiuni ale țării, respectiv în județul Bihor.
La Constanța, Cseke Attila a menționat restaurarea Cazinoului și reconstrucția Sinagogii. În domeniul infrastructurii universitare, printre investițiile evidențiate se numără noua Academie de Muzică din Cluj-Napoca, noul complex al Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara și căminul studențesc de la Universitatea de Vest din Timișoara, cu o capacitate de 902 locuri, prezentat drept cel mai mare din țară. La Satu Mare, un alt proiect important este inaugurarea celui de-al treilea pod peste râul Someș.
În județul Bihor, bilanțul prezentat de fostul ministru cuprinde 327 de proiecte finanțate prin PNRR, finalizate, cu o valoare totală de 965 de milioane de lei. Totodată, în județ au fost construite opt creșe noi.
Printre investițiile menționate se numără achiziția a nouă tramvaie noi pentru Oradea și amenajarea a 191 de kilometri de piste pentru biciclete pe digurile râurilor, proiecte care contribuie la modernizarea infrastructurii de transport. AGEROPRES/(A – redactor: Eugenia Pașca, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)
