Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) denunţă „escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanţelor judecătoreşti”, în urma acuzaţiilor Partidului Naţional Liberal privind hotărârile pronunţate de Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Ilfov în litigiile care vizează Congresul PNL şi reafirmă că independenţa justiţiei reprezintă „unul dintre fundamentele ordinii constituţionale democratice”. „Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor”, afirmă judecătorii din CSM. În opinia acestora, „contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor” de către o parte aflată într-un proces reprezintă „un comportament incompatibil cu exigenţele unui stat de drept”.
„Independenţa judecătorilor şi respectarea autorităţii instanţelor judecătoreşti constituie garanţii esenţiale ale dreptului la un proces echitabil şi ale statului de drept. Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor”, se arată într-un comunicat de presă al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
CSM consideră că declaraţiile „respectivului partid politic” sunt „fără precedent”, iar „gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formaţiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti”.
„Contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigenţele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor şi să afecteze încrederea cetăţenilor în imparţialitatea justiţiei”, adaugă sursa citată.
CSM reaminteşte că însăşi Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 530/2013, a statuat că: „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora”.
Membrii Consiliului subliniază că, recent, în cadrul adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti din întreaga ţară, peste 3.500 de judecători au constatat „existenţa unei degradări fără precedent a discursului public şi politic la adresa justiţiei”, concretizată în „campanii repetate de discreditare a instanţelor şi a magistraţilor”.
„Reacţiile actuale la adresa Tribunalului Bucureşti şi a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste şi care pune în pericol autoritatea puterii judecătoreşti”, se arată în comunicatul citat.
Consiliul Superior al Magistraturii solicită „tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanţelor judecătoreşti şi să îşi valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenţei justiţiei, a autorităţii hotărârilor judecătoreşti şi a valorilor constituţionale care stau la baza statului de drept”.
„Într-o democraţie constituţională, litigiile se analizează în faţa instanţelor, nu în spaţiul public prin delegitimarea autorităţii judecătoreşti”, se mai arată în comunicatul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Şi Tribunalul Bucureşti a respins, joi, acuzaţiile Partidului Naţional Liberal potrivit cărora „bătăliile politice din partid s-au mutat în justiţie” şi consideră „neavenite” presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluţionării unor cauze.
Miercuri, PNL a transmis că hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care a suspendat hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL referitoare la Congres, inclusiv organizarea şi desfăşurarea Congresului PNL prin care Ilie Bolojan a fost reconfirmat preşedinte, cu o nouă conducere, că nu poate afecta hotărârile Congresului, iar conducerea aleasă îşi exercită pe deplin atribuţiile.
„Nu putem să nu observăm că «bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiţie. Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul Bucureşti a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului Bucureşti, au fost desemnaţi în mod direct de preşedintele acestei instanţe şi numai aceştia pot judeca astfel de cauze. Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secţie nou-înfiinţată are nevoie de avizul CSM”, precizau reprezentanţii PNL.
Aceştia menţionau că PNL va ataca, „pe toate căile legale”, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului Bucureşti.
Potrivit sursei citate, aceiaşi „contestatari” au înaintat „mai multe cereri în instanţă”, iar una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul „fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar”.
