Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială a proiectului legii salarizării care să includă o corecție a coeficienților privind salarizarea funcțiilor de conducere din magistratură, după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că aceste prevederi au fost deja reglate. CSM susține că informațiile prezentate reprezintă ”o nouă modalitate instituțională de dezinformare”.
”Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoș Pîslaru, a declarat că au fost modificați și corectați coeficienții privind salarizarea funcțiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru. Atragem atenția că aceste informații nu sunt reale și reprezintă o nouă modalitate instituțională de dezinformare. Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecție indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituție publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege”, a precizat CSM într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.
Consiliul subliniază că magistratura nu este formată doar din persoanele care ocupă funcții de conducere, ci din toți magistrații din instanțe și parchete.
”O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcții din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală”, subliniază CSM.
Consiliul a atras atenția asupra deficiențelor de fond care privesc salarizarea autorității judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziție inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul și rolul justiției în societate. Consiliul afirmă, de asemenea, că, potrivit informațiilor publice, o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care ar fi respins propunerea.
”Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înțelege procesul de legiferare și exigențele unei consultări instituționale loiale: soluția legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului și apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcți ai reglementării să fie informați în prealabil asupra formei asumate instituțional”, punctează CSM.
Consiliul reiterează că independența statutară a magistraturii presupune ”o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat”, inclusiv în arhitectura de salarizare. În opinia CSM, veniturile aferente funcțiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, trebuie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituțional al justiției și cu exigențele de echilibru instituțional.
Ministrul Dragos Pîslaru a declarat, joi, că toate variantele de salarizare pentru conducerile instituțiilor din sistemul de justiție au fost reglate.
”Am văzut reacția din sistemul de justiție cu privire la anumite parametrizări legate de salariile dumnealor. Deja, din urmă cu două-trei săptămâni, ca urmare a consultărilor cu Ministerul Justiției, toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiție – CSM, Parchete, Înaltă Curte – au fost reglate, în mod evident, ca să respecte principiul egalității puterilor în stat. Deci, această problemă este rezolvată deja și știau și ei, probabil de la Ministerul Justiției, că se rezolvase”, a afirmat Pîslaru, la Digi 24.
Președintele Nicușor Dan discută joi cu liderii fostei coaliții de guvernare, precum și cu miniștrii interimari ai Finanțelor și Muncii pe tema stadiului implementării proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care termenul limită este data de 31 august.
