Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis vineri să nu sesizeze Inspecția Judiciară pentru efectuarea de verificări în cazul procurorului general, Cristina Chiriac, după ce a intervenit pentru a bloca sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene într-un dosar aflat la o instanță din Craiova.
‘Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât să nu fie sesizată Inspecția Judiciară, în baza art. 31 alin. 1 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru efectuarea de verificări cu privire la încălcarea independenței procurorilor, referitor la formularea unei cereri de strămutare aflate pe rolul Curții de Apel Craiova (majoritate: 3 voturi da, 4 voturi nu)’, se arată în decizia CSM.
La scurt timp, procurorul Claudiu Sandu, membru al Secției, a declarat că decizia de respingere a fost luată după ce unii dintre colegii săi din Secție ‘s-au răzgândit’, iar procurorul general a ales să nu se abțină la vot.
‘Astăzi, Secția pentru procurori din cadrul CSM a votat, cu majoritate, respingerea sesizării Inspecției Judiciare în cazul cererii de strămutare a unei cauze de la Curtea de Apel din Craiova formulate de procurorul general al României. La momentul în care Secția pentru procurori s-a sesizat din oficiu, sesizarea a fost făcută de toți cei 5 membri aleși. Ulterior, unii s-au răzgândit și au apreciat că nu se impune sesizarea IJ. În plus, procurorul general și-a exercitat dreptul de vot, deși era o procedură care privea activitatea acesteia’, spune Sandu, într-o postare pe Facebook.
El o acuză pe Cristina Chiriac că a acționat în afara oricărei prevederi legale prin solicitarea de strămutare a dosarului de la Craiova.
‘Dar nu acestea sunt principalele probleme în această cauză. (Deși sunt grave). Principala problemă este chiar fondul cauzei și anume posibilitatea procurorului general al României de a interveni în orice cauză, la orice moment, chiar dacă dosarul se află pe rolul unei instanțe. În umila mea opinie, procurorul general a acționat în afara oricărei prevederi legale, în condițiile în care nu există niciun text de lege care să îl abiliteze să ceară strămutarea unei cauze. Chestiunea este și mai complicată, deoarece PG s-a manifestat călcând în picioare voința procurorului de ședință, care a opinat că nu se impune formularea unei cereri de strămutare sau de recuzare a judecătorului. Trecând peste independența procurorului de ședință, procurorul general a formulat cererea de strămutare. Nu pun în discuție legalitatea și temeinicia soluției pronunțate de ICCJ și nici urgența cu care s-a acționat. Pun în discuție însă comportamentul procurorului general, care, prin formularea acestei cereri, a deschis ‘cutia Pandorei’. Nimic nu mai oprește acum PG să intervină în orice dosar, la orice moment, fără a avea vreun temei. Practic, ne-am întors înainte de 1989, când procuratura era doar o anexă a partidului stat’, consideră procurorul Claudiu Sandu.
În opinia lui, prin respingerea sesizării Inspecției Judiciare, Secția pentru procurori a CSM a anulat toate câștigurile din ultimii 30 de ani sub aspectul independenței procurorului.
‘Prin hotărârea de azi, Secția pentru procurori a CSM a girat această întoarcere în timp, a anulat toate câștigurile din ultimii 30 de ani sub aspectul independenței procurorului și a lovit năprasnic în onoarea profesiei de procuror. Precedentul există acum și nu se poate face o analiză a acestei situații de către Inspecția Judiciară, datorită voinței politice. Cred că trebuie să ne obișnuim cu manifestări discreționare la umbra impunității’, încheie procurorul Claudiu Sandu.
În luna august, pe rolul Curții de Apel Craiova a fost înregistrată plângerea unei femei, care contesta soluția de clasare a unui dosar care viza infracțiuni săvârșite de magistrați.
Cauza a fost repartizată judecătoarei Sorina Marinaș, magistrat care a pus în discuția părților, la termenul din 11 septembrie, posibilitatea sesizării Curții de Justiție a UE în legătură statutul secției de investigare a infracțiunilor comise de magistrați (SIIJ 2), structură constituită în cadrul Parchetului General după desființarea celebrei Secții speciale.
Cele două întrebări puse în discuție aveau următorul cuprins:
* ‘Articolul 2, articolul 4 alineatul (3) din TUE și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Anexa IX din Actul de aderare a României la Uniunea Europeană se opun unei reglementări naționale care restrânge competența DNA prin atribuirea competenței de anchetare a infracțiunilor de corupție (lato sensu) săvârșite de magistrați în sarcina exclusivă a unor procurori anume desemnați (de procurorul general al României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv al parchetelor de pe lângă curțile de apel, aceștia din urmă având în competență și celelalte categorii de infracțiuni comise de magistrați?’.
* ‘Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE se opun unei practici naționale care declară incompatibil un judecător național care pune în discuție necesitatea sesizării CJUE sau dispune sesizarea CJUE (luând în considerare că starea de incompatibilitate nedeclarată constituie abatere disciplinară) deși – în virtutea disp. art. 267 parag. 3 TFUE – judecătorul este obligat să sesizeze Curtea?’.
Pentru a împiedica sesizarea CJUE, procurorul general Cristina Chiriac a intervenit în proces, peste procurorul de ședință local, și a cerut la Instanța supremă strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova la altă instanță.
Printr-o procedură rapidă, cu doar câteva ore înainte ca judecătoarea Sorina Marinaș să ia o decizie în legătură cu sesizarea CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis pe 15 septembrie ca dosarul să fie mutat la Curtea de Apel București.
‘Admite cererea formulată de PICCJ și dispune strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 1142/54/2026 al Curții de Apel Craiova la Curtea de Apel București, instanță căreia i se va trimite dosarul. Anulează toate actele de procedură îndeplinite în fața Curții de Apel Craiova’, se arată în hotărârea Instanței supreme.
ICCJ nu a motivat încă decizia de strămutare, însă judecătoarea Sorina Marinaș lasă să se înțeleagă, într-un comentariu pe Facebook, că motivul ar fi starea de incompatibilitate în care s-ar afla toți judecătorii Secției Penale de la Curtea de Apel Craiova.
‘Articolul 267 din TFUE conferă instanțelor naționale cea mai largă putere de apreciere în sesizarea Curții în cazul în care consideră că o cauză pendinte în fața lor ridică probleme legate de interpretarea dispozițiilor dreptului Uniunii sau de examinarea validității acestora, care sunt necesare pentru soluționarea cauzei cu care sunt sesizate (…) Prin urmare, o normă de drept național sau o practică națională nu poate împiedica o instanță națională să exercite această putere discreționară, care este inerentă sistemului de cooperare dintre instanțele naționale și Curtea de Justiție, instituit la articolul 267 TFUE, și funcțiilor instanței responsabile cu aplicarea dreptului Uniunii, conferite prin această dispoziție instanțelor naționale (…) În mod similar, pentru a asigura eficacitatea acestei puteri discreționare, o instanță națională trebuie să poată menține o trimitere preliminară după ce aceasta a fost formulată (…) În plus, competența conferită prin articolul 267 TFUE oricărei instanțe naționale de a sesiza Curtea de Justiție cu o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare NU POATE fi repusă în discuție prin aplicarea normelor naționale care permit instanței naționale (sesizate cu un recurs) să modifice ordonanța de trimitere, să anuleze cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare și să dispună reluarea procedurii interne de către instanța de trimitere (…) Sunt în plină obligație de a nu comenta situația actuală. Însă, fiindcă mi s-a reproșat intenția de a sesiza, fiind declarată incompatibilă (eu și, se pare, toți ceilalți 29 de judecători din cadrul Secției Penale a Curții de Apel Craiova), acesta este dreptul la replică’, susține Sorina Marinaș.
Sorina Marinaș este considerată ca un judecător reformator, având poziții critice față actualul CSM. A devenit cunoscută când Inspecția Judiciară a demarat o anchetă împotriva ei, după ce a publicat pe Facebook motivele pentru care a condamnat un bărbat la 30 de ani închisoare pentru tentativă de omor asupra soției.
De asemenea, în luna iunie, ea a criticat documentul întocmit de Secția pentru judecători a CSM în care apare și o ‘listă neagră’ cu jurnaliști, ONG-uri și politicieni care ar fi dus o campanie de ‘denigrare’ și ar fi procedat la ‘acțiuni de hărțuire’ a judecătorilor și a președintei Instanței supreme, Lia Savonea.
