Iconografia populară românească — icoane pe sticlă din secolul XIX, din zona Oltului sau a Mărginimii Sibiului — îl prezintă pe Sfântul Haralambie în centrul compoziției, purtând veșminte arhierești (sacos roșu, stihar verde închis), ținând Sfânta Evanghelie și binecuvântând cu dreapta. La picioarele sale, reprezentarea simbolică a ciumei apare sub forma unui schelet care poartă coif austriac și ține coasa, iar figura este înlănțuită de mucenic, semn al biruinței sale asupra morții.
În registrul superior apare Mântuitorul Hristos, iar în plasament îngeresc, Sfântul primește cununa muceniciei. Elementele decorative și picturale creează o armonie aparte, evidențiind valoarea artei populare românești.
Într-un eveniment de mare amploare, între 29 august și 1 septembrie 2025, la Catedrala Episcopală din Alexandria, va fi adusă Mâna Stângă a Sfântului Haralambie, din Mănăstirea Mega Spileo (Grecia), spre închinare. Această relicvă este păstrată de secole în celebra mănăstire a Sfântului Munte și este considerată o relicvă făcătoare de minuni.
Program liturgic:
29 august – Primirea delegației Mitropoliei Kalavrita, Sfânta Liturghie arhierească, Vecernia cu Litia, procesiune prin oraș și priveghere în Catedrală.
30 august – Acatistul Sfântului Alexandru și Liturghie în aer liber, transferul relicvei la Mănăstirea Pantocrator.
31 august – Acatistul Mântuitorului și slujbă arhierească la Pantocrator, încheiată cu Vecernia Mare cu Litia.
1 septembrie – Acatistul Sfântului Haralambie și Liturghie arhierească în ziua începerii noului an bisericesc și Ziua Întronizării Preasfințitului Galaction.
Evenimentul de la Alexandria aduce în prezent tradițiile străvechi ale credinței populare românești și simbolismul profund al iconografiei mucenicului. Icoanele pe sticlă descrise mai sus și xilogravurile populare autentice redau o venerație ancestrală a Sfântului Haralambie — considerat un protecționist împotriva ciumei și purtător al luminii credinței, ilustrat chiar pe stema comunităților din zonele rurale.
Astăzi, precum atunci, credincioșii români întrețin o relație vie cu sfinții lor. Aducerea moaștelor Sfântului Haralambie pune în conexiune directă iconografia populară și devoțiunea modernă. Este o ocazie rară ca un popor să-și cunoască sculpturile duhovnicești și să se întâlnească cu relicvele sfinte într-un act de pietate comună.
