România are pentru a doua oară după căderea comunismului, în turul al II-lea al prezidențialelor, o competiție în care unul dintre candidați este femeie. În 2019, social-democrata Viorica Dăncilă a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, în contextul în care alegerile au venit după doi ani în care au avut loc numeroase mișcări de protest față de politica PSD-ului condus de Liviu Dragnea.
Pe 8 decembrie, românii au de ales între candidatul anti-european Călin Georgescu, susținut de partidele suveraniste și reprezentanta USR, Elena Lasconi, care este susținută de partidele pro-europene.
Dincolo de dezbaterea politică, se pune întrebarea în ce măsură este România pregătită pentru un președinte femeie?
Psihologul Mara Bria, cadru didactic asociat la UBB cu peste 10 ani de experiență în cercetare și consultanță organizațională în companii, școli și spitale, a explicat, pentru „Adevărul”, că numeroase studii științifice arată avantajele unui lider femeie.
Sociologul Mihai Hosu, cadru didactic și el la UBB, a explicat că deși în ultimii 35 de ani s-au făcut progrese foarte mari, încă mai există în România alegători care vor privi cu ironie perspectiva de a vota un președinte femeie.
„Studiile relevă cel puțin două avantaje: un lider femeie are mai multă grijă față de bunăstarea emoțională – adică modul în care gestionăm stresul, modul în care navigăm momentele de instabilitate; apoi, un lider femeie are un avantaj în ceea ce privește modul de relaționare cu ceilalți, de colaborare, de a fi bine împreună. Studiile arată un plus pentru femei în zona de colaborare și de bunăstare emoțională”, a susținut Bria.
Aceasta în contextul în care, spune psiholoaga, în economia de astăzi nu se poate separa productivitatea muncii de relațiile emoționale dintre angajați.
Acest avantaj al lidershipului feminin, spune Bria, nu se rezumă la partea de percepție, ci se vede, efectiv, în creșterea productivității, în cifrele contabile.
Împreună cu colegii de la compania de consultanță psihologică Mind Education, Bria a găsit, în studiile de specialitate, 5 motive pentru care un lider femeie este un plus.
Studiile de specialitate (Zhang, L, An Institutional Approach to Gender Diversity and Firm Performance. Organization Science) și rapoarte internaționale (McKinsey & Company. (2015). The Power of Parity: How Advancing Women’s Equality Can Add $12 Trillion to Global Growth. New York) confirmă faptul că organizațiile cu femei în poziții de conducere de top au un avantaj financiar și de performanță.
Un raport McKinsey estima faptul că dacă în economia globală ar exista egalitate de gen aceasta ar câștiga 12 trillioane de dolari în plus.
În plus, companiile care au cel puțin o femeie în rol de conducere au cu 3,7% o mai mare rată de câștiguri anuale decât cele care nu au femei în rol de management.
Un alt studiu a arătat că echipele de business cu un număr egal de femei și bărbați au performanțe mai bune în ce privește profitul și vânzările decât echipele dominate de bărbați.
Studiile arată de asemenea că femeile în rol de conducere sunt mai democratice și mai puțin autocrate, ceea ce înseamnă „o infuzie de corectitudine” în organizațiile pe care le coordonează.
Femeile lider au abilități mai bune de relaționare cu ceilalți, ceea ce studiile au numit „avantajul leadership-ului feminin” (Eagly & Carli, The female leadership advantage: An evaluation of the evidence).
Un studiu faimos publicat în jurnalul Science arată că inteligența colectivă a grupurilor depinde de diversitatea de gen. Adică echipele în care sunt și femei și bărbați colaborează mai bine, deci au și rezultate mai bune.
Mai mult decât atât, colaborarea depinde de prezenta femeilor într-o echipă, iar acele echipe care au în componență mai multe femei au o ai mare probabilitate să dezvolte relații sănătoase pe termen lung și procese de muncă colaborative.
Un alt avantaj se referă la gestionarea crizelor. În special în momente de criză, femeile lider au gestionat mai bine aceste tranziții tocmai pentru că au abilități de relaționare mai bune, inspiră mai multă dedicare față de organizație și restabilesc încrederea. Studiile au arătat că femeilor lider li se acordă mai mult credit să gestioneze tranzițiile atunci când ele au abilități bune de relaționare cu ceilalți și atunci când incertitudinea legată de consecințele crizei este mică.
Datele arată de asemenea că în perioada pandemiei, țările conduse de femei au gestionat mai bine criza și au avut rezultate mai bune (număr de îmbolnăviri și de decese), cel mai probabil datorită eforturilor de implicare și de coordonare a politicilor publice.
Explicațiile acestor avantaje ale lidershipului feminin sunt multiple.
Maria Bria ni le analizează pe cele mai importante: „femeia contribuie la creșterea performanței, pentru că, arată studiile, are un grad mai mare de sensibilitate socială, are abilități mai fine de a fi atentă la oameni, de a le înțelege nevoile. Și asta susține colaborarea. Munca din prezent nu mai e o muncă individuală, cum poate era cu câțiva zeci de ani. Munca de acum cere un grad foarte mare de colaborare. De modul în care se desfășoară această colaborare depinde și perfromanța companiei”.
De asemenea, femeile sunt mai în contact cu propriile sentimente, în timp ce bărbații sunt mai detașați: „Avantajul atunci când sunt în contact cu emoțiile mele este că și odată ce îmi dau seama ce simt pot să și fac ceva pentru a rezolva problema. Dacă sunt mai detașat emoțional de problemele companiei, nici n-o să pot să fac curajul să le gestionez.”
Un exemplu în acest sens, dat de psiholoagă, este experiența de burnout, de epuizare care este trăită diferit de femei și bărbați. „Pentru femei e ușor mai crescută nuanța de extenuare emoțională, care e o parte din burnout, iar pentru bărbați e ușor puțin mai crescută partea de detașare față de problemele instituției”, explică Bria.
Psiholoaga crede că societatea românească este mai patriarhală și avem mai puține modele de lideri femei. „Și cele pe care le avem nu sunt scoase în evidență, astfel că ne va fi mai greu să ne reprezentăm în minte imaginea unui lider femeie, chiar dacă în jurul nostru poate avem foarte mulți dintre noi lideri femei și studiile arată un avantaj al lidershipului feminin”.
Sociologul Ioan Hosu, cadru didactic la FSPAC din cadrul UBB, susține că din punct de vedere cultural, românii sunt mai degrabă conservatori în ceea ce privește poziția femeii în societate, dar influența instituțiilor occidentale a dus la o schimbare în bine. Mai avem însă de lucru.
„Deși avem ponderi foarte scăzute în ceea ce privește reprezentarea femeii în politică, totuși observăm o creștere în ultimii 30 de ani. Comparativ cu spațiu european, sigur, suntem încă departe”, a detaliat el.
Există încă o rezistență în a vedea o femeie în rol de lidership politic sau în cadrul unor companii și instituții. „Și în limbajul cotidian vedem povestea în exprimări de genul: trebuie să te comporți bărbătește, trebuie să-ți asumi ca un bărbat. De ce nu poți să-ți asumi ca o femeie?”
A existat și un precedent de candidat femeie la președinție care a ajuns în turul II – este vorba despre Viorica Dăncilă. „A fost un precedent care schimbă, de fapt, percepția publică despre femeie și politică.Indiferent de scor, faptul că în România am avut deja un candidat femeie, a dus la spargerea unei bariere culturale. O femeie poate ajunge și în competiția interna și în competiția între partide, poate ajunge într-o finală la președinție.”
Hosu aduce în discuție statisticile cu privire la poziția femeii în societatea românească: în România doar 46% dintre femei au un statut activ pe piața muncii, violența domestică are rate ridicate și de obicei victimele sunt femei și copii, iar România este pe ultimele locuri în UE când vorbim despre egalitate de gen și de împuternicirea politică.
Există o discriminare subtilă pe piața muncii, spune el. „Deși există cadru legislativ și instituțional în concordanță cu standardele europene, implementarea e deficitară. Există provocări majore în ceea ce privește egalitatea de gen”, a explicat cadrul didactic de la UBB, scrie adevarul.ro.
„Sunt diferențe culturale, iar statisticile confirmă că deși sunt progrese și există cadru legal, încă nu putem spune că avem poziții egale în societate și în spațiul privat. Există subtil o privire mai cu subînțeles, ironică atunci când zicem „da, da, da, vrea să fie șefă…” Unii se vor uita și vor spune inclusiv acest lucru duminică la vot”, opinează Hosu.
El susține însă că lumea s-a schimbat și în contextele noi, stilurile de conducere pe care le adoptă femeile sunt mai potrivite. „Femeile sunt centrate mai mult pe proces și nu pe rezultat, mai mult pe cooperare și nu pe a obține victoria cu orice preț. Femeile sunt mai preocupate, în general vorbind, de relația cu ceilalți, spre cooperare, nu pe competiție”, detaliază sociologul.
