Boala Crohn și colita ulcerativă sunt afecțiuni care implică o componentă autoimună. Principala diferență dintre ele constă în localizarea și extinderea inflamației. Colita ulcerativă afectează, de regulă, rectul și colonul sigmoid, putând cuprinde și alte porțiuni ale colonului, însă inflamația rămâne limitată. Spre deosebire de aceasta, boala Crohn poate afecta orice segment al tubului digestiv – de la cavitatea bucală până la rect și anus.
În boala Crohn, inflamația este mai profundă și afectează toate straturile peretelui intestinal. În cazul colitei ulcerative, inflamația este de obicei superficială, localizându-se la nivelul stratului mucos.
Cauze și mecanism de apariție:
Deși mecanismul exact prin care apar aceste boli nu este complet înțeles, se știe că factorii genetici joacă un rol important. Anumite persoane prezintă modificări genetice care afectează funcționarea normală a sistemului imunitar, determinând un răspuns imun anormal și ineficient.
Printre factorii declanșatori se numără și condițiile de mediu, precum și alimentația. Dezechilibrul florei intestinale – caracterizat prin reducerea bacteriilor benefice și creșterea celor dăunătoare – este frecvent întâlnit la pacienții cu aceste boli.
Alimentația are un impact semnificativ asupra apariției și evoluției bolilor autoimune digestive. Prin urmare, regimul alimentar joacă un rol esențial în managementul bolii Crohn și al colitei ulcerative. De asemenea, stresul și alți factori psihosociali pot contribui la declanșarea sau agravarea simptomelor.
Fumatul influențează negativ evoluția bolii Crohn, agravând simptomele și crescând riscul de complicații. În cazul colitei ulcerative, efectul nu este la fel de pronunțat. Deși stresul nu este o cauză directă a acestor afecțiuni, el poate acționa ca un factor declanșator al recidivelor și poate intensifica episoadele de activitate ale bolii.
Măsuri alimentare pentru gestionarea bolilor autoimune digestive:
Prevalența bolilor autoimune digestive poate varia în funcție de alimentație, ceea ce explică incidența mai scăzută a acestor afecțiuni în regiunile mediteraneene. Schimbările în stilul de viață și în obiceiurile alimentare influențează direct sănătatea intestinală.
Sindromul de intestin iritabil (SII) este considerat, în unele cazuri, un posibil precursor al unei boli inflamatorii intestinale. Deși nu este o boală în sine, ci un „sindrom”, are un impact semnificativ asupra calității vieții, fiind o cauză frecventă de absenteism profesional. Simptomele includ dureri abdominale, balonare și tulburări ale tranzitului intestinal – diaree, constipație sau alternanță între cele două – fără afectarea structurală a intestinului subțire sau a colonului.
Incidența SII este ridicată, afectând aproximativ 25–35% din populație. Printre primele măsuri recomandate pacienților se numără adoptarea unei diete mediteraneene și a regimului alimentar low-FODMAP. De asemenea, este importantă evitarea alimentelor procesate.
În general, se recomandă o alimentație echilibrată, bogată în proteine, glucide și lipide sănătoase, alături de un aport crescut de fructe și legume. În cazul dietei low-FODMAP, se impun restricții alimentare mai stricte, în special în privința alimentelor care conțin gluten, lactoză sau cauzează balonare. Este permis consumul de carne, cu precădere produse proaspete și neprocesate.
Prevenirea bolilor autoimune digestive:
Pentru prevenirea acestor afecțiuni, dieta mediteraneană joacă un rol esențial, datorită beneficiilor sale asupra sănătății generale și a echilibrului intestinal. Este recomandată evitarea alimentelor de tip fast food și a produselor bogate în zahăr, grăsimi și aditivi artificiali. De asemenea, este indicată excluderea alimentelor intens procesate. Se pot consuma diverse tipuri de carne – porc, vită, curcan sau pește – cu condiția ca acestea să fie proaspete și de bună calitate.
