Cum și-a ‘vrăjit’ Călin Georgescu votanții?

Vezi și: DOCUMENT – Raportul SRI conține informația care aruncă în aer turul II al alegerilor prezidențiale

„Se contractează o firmă care știe digital marketing (adică măruntaiele rețelelor).

Cu câteva luni înainte de alegeri, firma creează un nucleu de comandă, o echipă operațională care se ocupă de acest client și de campania lui.

Se deschide o platformă de tip CRM (Customer Relationship Management), similară celor folosite de o companie care își targetează clienții pentru un magazin online”, a explicat Mihnea Măruță, pe pagina sa de Facebook.

„Nucleul de comandă”

„În „spatele” CRM e o altă platformă, denumită Data Management Platform (DMP), care folosește softuri de targetare și profiling. (Toate aceste mecanisme sunt specifice comerțului online.)

Se înființează o pagină principală sau un cont principal în fiecare rețea de socializare, la care se conectează platforma CRM (și, implicit, mecanismul de profiling).

Se deschid, în toate rețelele, cât mai multe conturi și grupuri cu același scop, care sunt administrate de aceleași persoane aflate în nucleul de comandă.

Se încep postările pe acele pagini și pe acele conturi (înainte de campania electorală).

Fiecare persoană care se alătură unui grup și fiecare persoană care dă chiar și un singur like/love conturilor deschise de nucleul de comandă devine „țintă”, fiind retargetată de softurile platformei CRM, la fel ca în campaniile de comerț online.

Se „recrutează” voluntari pentru operațiune dintre persoanele cele mai implicate.

Se realizează automat un profil extins, cu mii și mii de caracteristici, fiecărui votant care intră, chiar și o singură dată, în „aria de acoperire” a campaniei.

Persoanele care sunt deja atrase de partea campaniei sunt „întreținute” cu mesaje care să le confirme alegerea. Nehotărâții sunt retargetați cu mesaje diverse, în funcție de pasiunile lor, în ideea că măcar unul dintre acestea îi va atrage”, a adăugat Măruță.

Bazinul format

„Astfel se creează rețele secundare și terțiare, cercuri concentrice în cercuri concentrice, iar toate informațiile se adună la centrul de comandă, prin intermediul platformei CRM.

În câteva luni, se formează un bazin de milioane de persoane cu profiluri extinse, care sunt bombardate continuu cu aceleași mesaje, dându-le sentimentul că sunt parte a unei mișcări salvatoare (sau măcar de schimbare).

Majoritatea acestor votanți au senzația că au ales liber să participe la „mișcare”.

Odată venită campania electorală, se modifică numele unor grupuri și pagini care păreau benigne și se trece la scopul propriu-zis al campaniei.

O națiune întreagă este astfel otrăvită, prin otrăvirea a sute de mii de familii și de minți vulnerabile.

Astfel, votul nu mai are nici o legătură cu programe politice sau cu rațiunea.

Astfel, votul este rezultatul unei momeli adaptate fiecărei minți, momeală care exploatează slăbiciuni, frustrări și neîmpliniri personale.

Stop joc”, a concluzionat Mihnea Măruță.

Poziția CSAT

CSAT a anunţat, după şedinţa din 28 noiembrie, că membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral şi că, prin încălcarea legislaţiei electorale, un candidat a beneficiat de o expunere masivă pe platforma TikTok.

”CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, reţeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfăşurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului alegerilor. De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional şi mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale unor actori statali şi non-statali, în special Federaţia Rusă, existând din partea acesteia un interes în creştere pentru a influenţa agenda publică în societatea românească şi coeziunea socială”, confom CSAT.

Membrii Consiliului au cerut autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în şedinţa CSAT.

În data de 4 decembrie, în jurul orei 18.00, Klaus Iohannis a desecretizat rapoartele primite de la structurile de securitate. Analiza jurnalistului a fost realizată anterior acestui moment.

Iată ce conțin toate documentele.

Sursa: www.stiripesurse.ro

Amnesty International acuză Israelul de „genocid” în raportul privind Gaza

Cum și-a ‘vrăjit’ Călin Georgescu votanții?