Profesorii din sistemul de învăţământ de masă au obligaţia de a informa autorităţile atunci când au suspiciuni cu privire la existenţa unor situaţii în care copiii trăiesc în familii în care există forme de violenţă domestică, afirmă Luminiţa Popescu, secretar de stat în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES). Aceasta a explicat, la Prima News, care sunt riscurile în ceea ce priveşte dezvoltarea copiilor care cresc în familii în care există diverse forme de abuz.
„Cadrele didactice, indiferent că fac parte din conducerea şcolilor sau predau efectiv în învăţământul de masă, au obligaţia de a informa autorităţile în cazul în care suspectează abuzuri împotriva elevilor. Şi aici aş vrea să facem legătura dintre violenţa în mediul şcolar şi violenţa din familie. Întotdeauna ceea ce se întâmplă în familie influenţează comportamentul copiilor. Şi adesea un comportament violent poate fi învăţat din familie, copilul, băiatul de obicei copiază comportamentul tatălui agresor şi îl manifestă în mediul şcolar, sau pur şi simplu refulează în mediul şcolar şi îşi exprimă toate acele tensiuni negative, toate acele emoţii negative pe care le-a înmagazinat în urma relaţiilor abuzive din familie. La care a fost victimă”, a declarat, vineri după amiază, la Prima News, Luminiţa Popescu.
Aceasta arată că, în condiţiile în care cadrele didactice nu au o formare care să le ajute să identifice copiii victime ale abuzurilor, ANES se implică în acest sens, peste 10.000 de cadre didactice, elevi şi studenţi fiind deja implicaţi într-un proiect privind informarea cu privire la situaţiile de abuz.
„Voiam să evidenţiez nevoia de formare şi a cadrelor didactice. Adică avem aşteptări, însă cadrele didactice, în afară de formarea de specialitate, aceea de predare a disciplinei la clasele cu elevi, nu au o formare specifică nici în identificarea abuzurilor, nici în abordarea copiilor victimele violenţei, nici în abordarea părinţilor şi cred că foarte, foarte importantă este formarea. Formarea şi informarea. Şi apropo de ce a făcut ANES şi ce doreşte să facă, în majoritatea proiectelor noi am vizat şi componenta aceasta de informarea elevilor, studenţilor şi profesorilor”, subliniază Luminiţa Popescu.
Reprezentanta Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi face trimitere la un studiu care arată că un copil victimă a violenţei domestice pe perioada mai multor ani, pe perioada întregii copilării, are traume mai mari decât un soldat din teatrele de operaţiuni.
Luminiţa Popescu subliniază că tocmai de aceea cazurile de violenţă domestică asupra femeilor trebuie luate „foarte în serios” pentru că acestea afectează direct şi copiii, chiar dacă aceştia nu sunt victime directe ale violenţei fizice.
„Vorbeam despre modul în care afectează acum în mediul şcolar, în care afectează imediat copilul, reacţiile imediate. Însă ce se întâmplă cu aceşti copii pe termen lung? Cu siguranţă fetele au risc crescut să dezvolte o toleranţă crescută la violenţa domestică, fiindcă aşa au învăţat în familie, trăiesc în familii cu istoric de violenţă domestică, iar băieţii riscă să fie agresori în momentul în care ajung la maturitate”, mai spune Luminiţa Popescu.
Aceasta menţionează că violenţa domestică include multiple forme, nu doar pe acelea care lasă semne pe chip ori pe corp, violenţa psihică, violenţa verbală, violenţa sexuală, violenţa spirituală şi violenţa cibernetică fiind de asemenea un fenomen care nu trebuie neglijat.
