Guvernul Germaniei trebuie să examineze individual cererile de viză ale afganilor, deși a sistat un program special de primire a imigranților din Afganistan, a stabilit vineri Curtea Constituțională, conform dpa.
Instanța cu sediul la Karlsruhe a arătat că trebuie luate în considerare problemele individuale ale fiecărui cetățean străin care solicită viza.
Cazul a vizat în special programul de primire Lista Drepturilor Omului, deja încheiat. Reclamanta a fost o cetățeană afgană aflată în prezent în Pakistan, care ceruse vize pentru ea și cei doi copii ai ei. Cei trei au beneficiat în 2021 de un angajament de primire în Germania, retras în decembrie 2025. Înalta Curte Administrativă din landul Berlin-Brandenburg a susținut că nu au dreptul de a primi vizele.
Curtea Constituțională a anulat decizia respectivă, arătând că instanța inferioară a judecat greșit domeniul de aplicare al interdicției constituționale generale privind caracterul arbitrar, conform Legii Fundamentale – Constituția Germaniei.
”Declarația de revocare din decembrie 2025 a ministerului federal de interne nu satisface cerințele interdicției caracterului arbitrar”, a decis cea mai înaltă instanță germană, care a retrimis dosarul la Înalta Curte Administrativă. Aceasta va trebui acum să decidă, cel puțin temporar, în privința cererilor.
Conform magistraților Curții Constituționale, Înalta Curte Administrativă va trebui să presupună că conform Constituției Germania este obligată să acorde în continuare asistență femeii din Pakistan și copiilor ei până la eliberarea unei vize sau până când ministerul de interne emite o declarație corectă constituțional că nu se aplică programul de primire. Între timp, statul german trebuie să colaboreze cu cel pakistanez pentru a se asigura că reclamanții nu sunt arestați și nu sunt deportați în Afganistan.
Organizația neguvernamentală Societatea pentru Drepturile Civile (GFF) a comunicat că procesul este unul din cele 31 cu caracter constituțional intentate în grup prin intermediul său. GFF a arătat înainte de decizia de vineri că aceasta ar putea ”schimba soarta altor circa 400 de afgani” aflați în adăposturi din Pakistan gestionate de Germania, în așteptarea primirii pe teritoriul german.
Conform GFF, o decizie contrară ar fi însemnat că respectivii riscau deportarea în Afganistan, unde erau expuși pericolului de a fi închiși, torturați sau chiar executați. Reclamanta care a obținut decizia era într-o situați de mare risc ca militantă pentru drepturile femeilor din Afganistan.
