Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi, în ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca Executivul şi Ministerul Finanţelor (MF) să asigure fondurile necesare plăţii drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite, scadente în 2026. Instanţa obligă cele două instituţii să aloce „integral” sumele solicitate, „inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, „sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”. De asemenea, judecătorii aplică Guvernului şi MF o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin decizia instanţei. Hotărârea de marţi a CAB, luată fără nicio amânare, de la primul termen, nu este definitivă.
„Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziţia reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”, se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.
Dosarul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a formulat o cerere în Contencios Administrativ şi Fiscal pentru ca Executivul şi Ministerul Finanţelor să asigure fondurile necesare plăţii integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti în 30 martie 2026.
Instanţa a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, „sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004”.
„Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”, se mai arată în decizia instanţei.
Totodată, CAB a respins ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi şi a admis cererea accesorie formulată de către intervenientul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.
Decizia nu este definitivă, având drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii.
În acelaşi timp, instanţa CAB a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României şi a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de către Ministerul Finanţelor la adresa judecătoarei Buşu Ramona.
„Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în ceea ce priveşte soluţia vizând cererea de sesizare a CCR. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi achiziţii publice. Cu cale de atac odată cu fondul cauzei cu privire la soluţia pronunţată asupra cererii de recuzare”, se mai arată în soluţia instanţei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a iniţiat demersul respectiv după ce Ilie Bolojan a anunţat, în 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susţinută de coaliţie.
”Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi”, afirma Bolojan.
