Una dintre cele mai grave probleme semnalate este legată de evaluarea bunurilor culturale mobile. Potrivit raportului, 60% dintre acestea sunt înregistrate cu o valoare contabilă de cel mult 10 lei, ceea ce indică o subevaluare evidentă.
În plus, 97% dintre aceste bunuri nu sunt clasate, contrar cerințelor legale privind protejarea patrimoniului național, potrivit unui comunicat de presă al Curții de Conturi.
Ministerul Culturii nu deține o evidență completă și actualizată a bunurilor culturale mobile și imobile, ceea ce face dificilă monitorizarea și protejarea acestora. Curtea de Conturi avertizează că lipsa unei baze de date coerente poate duce la pierderi sau utilizări greșite ale patrimoniului.
Auditorii au descoperit că mai multe imobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea ministerului, au fost închiriate cu încălcarea legislației.
În plus, unele monumente istorice sunt gestionate necorespunzător. Ministerului i s-a cerut să intervină activ pentru a le valorifica și a le reintegra în viața culturală.
În ceea ce privește participarea la expoziții internaționale, Curtea a constatat lipsa unor proceduri clare și eficiente pentru protejarea bunurilor culturale mobile pe durata transportului și expunerii.
A fost recomandată actualizarea legislației și a regulilor interne privind securitatea acestora.
Raportul cere Ministerului Culturii să colaboreze cu Ministerul Finanțelor pentru a elabora norme contabile adaptate specificului bunurilor culturale.
De asemenea, instituția este îndemnată să evalueze riscurile de la nivelul muzeelor și să decidă în ce cazuri bunurile trebuie asigurate.
Singura apreciere a Curții de Conturi a vizat eforturile recente de a atașa procesele-verbale de inventariere la situațiile financiare și de a centraliza aceste date la nivelul ministerului.
