Competențele dobândite de elevi în învățământul liceal sunt insuficient corelate cu nevoile reale ale angajatorilor, în condițiile în care politicile curriculare sunt elaborate și actualizate fără o integrare sistematică a cerințelor pieței muncii, relevă un audit al Curții de Conturi.
‘Învățământul preuniversitar obligatoriu din România are responsabilitatea de a transmite prin educație competențe-cheie, însă mulți elevi părăsesc școala fără a stăpâni competențele necesare integrării în societate. România se situează printre ultimele țări din UE la evaluările PISA, fapt ce semnalează probleme majore în calitatea educației: absolvenți cu un nivel deficitar al competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut. Calitatea scăzută a actului educațional este menționată printre vulnerabilitățile de țară, în timp ce rolul esențial al educației pentru dezvoltarea durabilă și securitatea națională este, de asemenea, evidențiat în documentele strategice ale României’, se menționează în documentul intitulat ‘Audit al performanței: Răspunsul educațional la cerințele pieței muncii’.
În acest context, Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul în care competențele profesionale oferite de sistemul educațional din România în cadrul învățământul preuniversitar (liceal) sunt corelate cu cerințele pieței muncii.
Conform sursei citate, au fost evaluate măsura în care sistemul de învățământ preuniversitar colaborează cu piața muncii, dar și relația dintre cifra de școlarizare și necesitățile angajatorilor.
Auditul a fost efectuat în perioada aprilie-noiembrie 2025, iar intervalul supus auditării a fost 2022-2024.
Curtea de Conturi a constatat că politicile curriculare din învățământul liceal sunt elaborate și actualizate fără o integrare sistematică a cerințelor pieței muncii, ceea ce conduce la o corelare limitată între competențele dobândite de elevi și nevoile reale ale angajatorilor.
‘Deși actualizarea curriculumului se realizează pe baza evoluției pieței muncii, digitalizării, introducerii de competențe-cheie noi, tendințelor educaționale internaționale și a datelor de monitorizare (evaluări naționale, feedback-ul profesorilor și al elevilor, PISA etc.), reprezentanții pieței muncii nu sunt consultați în procesul de elaborare a curriculumului. Învățământul liceal tehnologic și cel profesional par să aibă un avantaj, pentru că beneficiază de parteneriate reale cu mediul economic, stagii practice și ajustarea programelor la cerințele locale, însă filiera teoretică rămâne mai mult pe planul competențelor transversale și al adaptabilității, fără o legătură concretă cu piața muncii’, se menționează în document.
Referitor la mecanismele de colaborare instituțională între învățământul liceal și piața muncii, auditul remarcă absența unor structuri dedicate în cadrul ministerului, al inspectoratelor școlare și al liceelor pentru menținerea unei legături constante între educație și piața muncii, și care să vizeze oportunitățile de stagii de practică, consiliere profesională și adaptare a curriculumului pentru întreg învățământul liceal.
Colaborările locale depind frecvent de inițiativa individuală a conducerii liceelor și se concentrează în principal asupra învățământului liceal tehnologic și profesional, generând inegalități între județe, notează sursa citată.
Auditorii au constatat că monitorizarea traseului absolvenților de liceu se realizează fragmentar, prin mecanisme diferite la nivel central și local, fără o bază de date unitară și interconectată.
‘Lipsa unui cadru metodologic și a unor proceduri standardizate la nivel național privind monitorizarea traseului educațional și profesional al absolvenților, coroborată cu lipsa unei structuri cu personal responsabil de colectarea și interpretarea datelor, determină raportări parțiale între instituțiile implicate privind trasabilitatea’, susțin reprezentanții Curții de Conturi.
Totodată, criteriul relevanței din cadrul metodologiei privind stabilirea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal teoretic nu este respectat.
Potrivit raportului de audit, în cazul învățământului liceal tehnologic și al celui profesional, cerințele pieței muncii sunt avute în vedere în procesul de fundamentare a cifrei de școlarizare, în timp ce pentru învățământului liceal teoretic acest principiu nu se aplică.
‘Fundamentarea cifrei de școlarizare pentru liceele teoretice se bazează preponderent pe date retrospective privind ocuparea locurilor în anii anteriori și pe opțiunile elevilor, fără a integra în mod sistematic o analiză prospectivă a nevoilor pieței muncii sau o viziune de viitor privind inserția profesională a absolvenților’, mai arată raportul.
Auditul subliniază că dezvoltarea parteneriatului dintre sistemul educațional și mediul economic poate contribui la adaptarea competențelor dobândite de elevi la exigențele mediului ocupațional.
Astfel, printre recomandările formulate în cadrul misiunii se menționează: inițierea și implementarea unui proces sistematic de analiză a modului de formare a competențelor în raport cu cerințele reale ale pieței muncii, în vederea actualizării periodice a politicilor publice educaționale pentru întreg învățământul liceal.
O altă recomandare vizează organizarea și dezvoltarea de activități menite să asigure o relație constantă și sistematică între învățământul liceal și piața muncii.
Pe lista de recomandări se mai află: stabilirea unui cadru unitar de colectare, raportare și actualizare a datelor privind trasabilitatea educațională a absolvenților de liceu și respectarea criteriului relevanței din cadrul metodologiei privind stabilirea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal.
Raportul de audit al performanței privind corelarea competențelor profesionale oferite de învățământul secundar superior liceal cu cerințele pieței muncii poate fi consultat pe pagina noastră de internet www.curteadeconturi.ro Audit al performanței: Răspunsul educațional la cerințele pieței muncii.
