Jocurile de noroc online din România s-au desfăşurat fără monitorizarea, supravegherea şi controlul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), au anunţat reprezentanţii Curţii de Conturi. Ei au adăugat că auditul realizat la ONJN a constatat diferenţe de taxe de autorizare de zeci de milioane de lei, sume care nu au fost declarate şi achitate la bugetul statului.
”De la înfiinţarea sa şi până în prezent, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu a monitorizat şi nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanţă (on-line) şi nu şi-a îndeplinit atribuţiile legale precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactităţii raportărilor periodice ale acestora. Lipsa controlului şi a monitorizării operatorilor de jocuri de noroc la distanţă de către entitatea responsabilă cu supravegherea acestor activităţi a fost constatată de Curtea de Conturi cu prilejul misiunii de audit de conformitate efectuate, anul trecut, la ONJN. Perioada supusă auditului a fost anul 2023, respectiv intervalul 2019-2023 pentru activităţile de autorizare şi monitorizare a jocurilor de noroc la distanţă”, au transmis reprezentanţii Curţii de Conturi.
Ei au menţionat că auditori publici externi au constatat numeroase abateri în activitatea Oficiului, iar o consecinţă importantă a acestor abateri o reprezintă nerealizarea veniturilor bugetului statului la un nivel corespunzător potenţialului de colectare de la acest domeniu de activitate economică.
”Conform raportului de audit, ONJN a permis licenţierea operatorilor de jocuri de noroc la distanţă şi, ulterior, desfăşurarea activităţii acestora, fără îndeplinirea condiţiei legale de a furniza Oficiului câte un terminal (sistem electronic alcătuit din sistemul hardware şi/sau sistemul software) cu acces securizat, situat la ONJN, care să permită acces neîntrerupt, securizat, de la distanţă, la serverul în oglindă şi la serverul de siguranţă, situat pe teritoriul României, inclusiv la baza de date de pe serverul central pentru a pune la dispoziţie informaţiile cu privire la jocurile şi participanţii care intră sub incidenţa prevederilor legale privind jocurile de noroc”, a mai transmis sursa citată.
De asemenea ,din analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra Declaraţiilor lunare din perioada 2019-2023, depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă la ONJN, auditorii au constatat faptul că reprezentanţii Oficiului, cu atribuţii în monitorizarea nivelului taxelor de autorizare, nu au asigurat o minimă verificare a declaraţiilor formulate de organizatorii de jocuri.
”Astfel, din aplicarea procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă şi compararea rezultatului obţinut cu taxele de autorizare declarate lunar, Curtea de Conturi a constatat diferenţe de taxă de autorizare care nu au fost declarate şi achitate la bugetul statului (venituri suplimentare) în sumă totală de 78.863.222 lei (66.266.989 lei aferentă anul 2022 şi de 12.596.233 lei aferentă anului 2023), la care se adaugă accesorii calculate până la data de 20 decembrie 2024 în sumă totală de 37.182.427 lei (dobânzi de întârziere în sumă de 7.436.485 lei şi penalitate de nedeclarare în sumă totală de 29.745.942 lei) în baza prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare”, a mai transmis Curtea de Conturi.
Totodată, Curtea de Conturi a constatat că ONJN nu a analizat niciodată indicatorii activităţii desfăşurate de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă, comunicaţi prin Declaraţiile lunare depuse de aceştia, comparativ cu datele existente în terminalele ce ar fi trebuit puse la dispoziţia ONJN de organizatorii de jocuri de noroc, potrivit prevederilor legale.
Din analiza auditorilor asupra datelor conţinute în declaraţiile lunare au rezultat o serie de neconcordanţe care, potrivit atribuţiilor legale, ar fi trebuit investigate de structurile de specialitate din cadrul ONJN (Direcţia de monitorizare şi Direcţia de control).
”Riscurile care ar fi trebuit analizate de ONJN sunt generate în principal de faptul că marea majoritate a operatorilor de jocuri on-line sunt înregistraţi în Malta, care impune, începând din luna aprilie 2021, un nivel minim al RTP (Return to player)2 de 85%, în scădere de la 92% în perioada anterioară, iar organizatorii de jocuri de noroc la distanţă pot ajusta procentul premiilor acordate jucătorilor prin setarea la diferite niveluri a RTP a jocurilor puse la dispoziţia jucătorilor”, a mai precizat Curtea de Conturi.
Potrivit raportului de audit, riscul fiscal neinvestigat/neanalizat de ONJN se poate materializa printr-o diferenţă de taxă lunară de autorizare ce poate rezulta în situaţia în care venitul/câştigul real al organizatorului de jocuri de noroc (GGR) nu este de 4% din totalul mizelor jucate, cât rezultă din declaraţiile lunare depuse (GGR 4%=100%-RTP 96%), ci unul mai mare, de peste 8% din totalul mizelor jucate (adică de aproximativ două ori mai mare).
Curtea de Conturi a explicat că riscul de setare de către organizatori a unor valori diferite a RTP la jocurile online, în fapt mai mici decât cele declarate şi calculate pe baza indicatorilor din Declaraţiile lunare depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanţă poate determina:
– o potenţială diferenţă de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,8 miliarde lei în anul 2023;
– o potenţială diferenţă de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,2 miliarde lei în anul 2022;
– o potenţială diferenţă de taxă de autorizare nedeclarată de până la 0,1-0,6 miliarde lei, anual, în perioada 2019-2021.
Pe lângă abaterile constatate în ceea ce priveşte activitatea de monitorizare a jocurilor de noroc de la distanţă, în cadrul auditului au fost identificate neconformităţi şi pentru alte activităţi din competenţa ONJN, ca de exemplu:
De asemenea, Curtea de Conturi a mai constatat că în perioada 2014-2023 nu au fost efectuate acţiuni de control la operatorii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc la distanţă în ceea ce priveşte verificarea privind evidenţierea, declararea şi virarea la buget a taxelor specifice jocurilor de noroc la distanţă, precum şi privind cuantumul garanţiei în vederea acoperirii riscului de neplată a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat al statului.
Totodată, în anul 2023, activitatea de supraveghere şi control a ONJN s-a desfăşurat fără a avea la bază un plan anual de control aprobat.
Curtea de Conturi a mai transmis că activitatea Serviciului Promovare Joc Responsabil, structura cu atribuţii specifice din cadrul ONJN, se limitează doar la colectarea veniturilor proprii fără a fi iniţiate şi derulate activităţi şi programe conform scopului pentru care a fost înfiinţată această activitate: prevenirea dependenţei de jocuri de noroc, protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile.
”Întrucât, cu prilejul auditului la ONJN s-au constatat abateri de conformitate care, luate individual sau cumulat, sunt deopotrivă semnificative şi generalizate, a fost formulată concluzie contrară. Curtea de Conturi a transmis Oficiului o serie de recomandări, cu scopul remedierii abaterilor constatate”, a explicat Curtea de Conturi.
Printre recomandări Curţii de Conturi se află: măsuri concrete pentru actualizarea procedurilor operaţionale ce vizează activitatea de autorizare a jocurilor de noroc; intrarea în legalitate a activităţii ONJN în privinţa asigurării accesului neîntrerupt, securizat, de la distanţă, la serverele situate pe teritoriul României, inclusiv la bazele de date de pe serverele centrale ale organizatorilor respectivi; măsuri operative care să conducă la iniţierea şi finalizarea în regim de urgenţă a unor misiuni de control la operatorii de jocuri de noroc la distanţă care să vizeze perioada de prescripţie a obligaţiilor fiscale asupra cărora ONJN are competenţă legală, astfel încât să fie avute în vedere cel puţin riscurile prezentate în raportul de audit, respectiv aspectele ce vizează diferenţele de taxă de autorizare care nu au fost declarate şi achitate la bugetul statului.
Curtea de Conturi analizează posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală, având în vedere aspectele constatate în legătură cu realizarea defectuoasă a activităţii de monitorizare a jocurilor de noroc la distanţă.
