Curtea Penală Internaţională a emis joi mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi oficiali Hamas, acuzându-i de crime de război şi crime împotriva umanităţii în legătură cu războiul din Gaza şi atacurile din octombrie 2023 care au declanşat ofensiva Israelului în teritoriul palestinian, informează Associated Press.
Decizia îi transformă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu şi pe ceilalţi în suspecţi căutaţi la nivel internaţional şi este probabil să îi izoleze şi mai mult şi să complice eforturile de negociere a unei încetări a focului pentru a pune capăt conflictului ce durează de 13 luni.
Cu toate acestea, implicaţiile sale practice ar putea fi limitate, deoarece Israelul şi principalul său aliat, Statele Unite, nu sunt membri ai instanţei, în timp ce mai mulţi dintre oficialii Hamas au fost deja ucişi în conflict. La rândul său, ministrul apărării Yoav Gallant a fost demis între timp, în urma unor neînţelegeri cu Netanyahu.
„Camera a emis mandate de arestare pentru două persoane, domnul Benyamin Netanyahu şi domnul Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război comise cel puţin de la 8 octombrie 2023 până cel puţin la 20 mai 2024, ziua în care procuratura a depus cererile pentru mandatele de arestare”, a declarat CPI într-un comunicat, adăugând într-un alt comunicat că a fost emis un mandat similar şi pentru Mohammed Deif, lider Hamas care între timp a fost eliminat de armata israeliană.
Netanyahu şi alţi lideri israelieni au condamnat cererea procurorului-şef al CPI, Karim Khan, de emitere a mandatelor de arestare ca fiind ruşinoasă şi antisemită. Preşedintele american Joe Biden l-a criticat, de asemenea, pe procuror şi şi-a exprimat sprijinul pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas. Hamas a criticat, de asemenea, solicitarea lui Karim Khan.
Însă joi, instanţa a decis să dea curs solicitării procurorului CPI. „Camera a considerat că există motive rezonabile să se creadă că ambele persoane au privat în mod intenţionat şi cu bună ştiinţă populaţia civilă din Gaza de obiecte indispensabile supravieţuirii lor, inclusiv alimente, apă şi medicamente şi materiale medicale, precum şi combustibil şi electricitate”, au argumentat cei trei judecători în decizia lor unanimă de a emite mandate pentru Netanyahu şi pentru fostul său ministru al apărării, Yoav Gallant.
Ministerul israelian de Externe a declarat în septembrie că a depus două memorii juridice în care contestă competenţa CPI şi susţine că instanţa nu a oferit Israelului posibilitatea de a investiga el însuşi acuzaţiile înainte de a fi solicitate mandatele.
„Nicio altă democraţie cu un sistem juridic independent şi respectat precum cel care există în Israel nu a fost tratată în acest mod prejudiciabil de către procuror”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oren Marmorstein, pe X. El a declarat că Israelul rămâne „ferm în angajamentul său faţă de statul de drept şi justiţie” şi va continua să îşi protejeze cetăţenii împotriva militanţilor.
CPI este o instanţă supremă care urmăreşte numai cazurile în care autorităţile naţionale de aplicare a legii nu pot sau nu doresc să investigheze.
Israelul nu este un stat membru al Curţii. În trecut, ţara nu a convins că are capacitatea de a se autoinvestiga, susţin grupurile pentru drepturile omului.
În ciuda acestor mandate, niciunul dintre suspecţi nu se va confrunta cu judecătorii de la Haga prea curând.
Curtea însăşi nu dispune de poliţie pentru a pune în aplicare mandatele, bazându-se în schimb pe cooperarea statelor sale membre.
Un mandat similar a fost emis în 2023 şi pe numele lui Vladimir Putin pentru crimele de război comise în agresiunea rusă din Ucraina.
