Decizia nesemnată a Curţii, dominată de conservatori, a fost pronunţată ca răspuns la un apel depus în regim de urgenţă de către Departamentul Justiţiei pentru a ridica o suspendare impusă de o instanţă inferioară cu privire la aceste expulzări.
Curtea Supremă nu şi-a explicat decizia, iar cei trei judecători progresişti şi-au exprimat dezacordul. Cazul care contestă aceste expulzări către ţări terţe va fi examinat acum de o curte de apel, dar decizia Curţii Supreme permite, pentru moment, continuarea acestora.
Judecătorul federal Brian Murphy a ordonat în aprilie oprirea expulzărilor către ţări terţe, considerând că persoanele fără acte nu au posibilitatea de a le contesta.
El a declarat că imigranţii ar trebui să aibă cel puţin 15 zile pentru a contesta expulzarea lor şi a oferi dovezi că riscă tortura sau moartea dacă sunt expulzaţi din Statele Unite.
Cazul iniţial se referă la opt imigranţi condamnaţi pentru fapte violente în Statele Unite, conform guvernului. Îmbarcaţi într-un zbor spre Sudanul de Sud, ei sunt, de la această decizie judecătorească, în Djibouti. Este vorba despre doi birmanezi, un vietnamez, un laoţian, doi cubanezi, un mexican şi un sud-sudanez.
Judecătoarea progresistă Sonia Sotomayor a emis o opinie în care acuză administraţia de “comportament ilegal flagrant” care “expune mii de oameni riscului de tortură sau moarte”.
“Administraţia a indicat clar, în cuvinte şi fapte, că nu se simţea constrânsă de lege şi că era liberă să expulzeze pe oricine, oriunde, fără preaviz sau posibilitatea de a fi ascultat”, a adăugat ea.
Departamentul Securităţii Interne (DHS) a salutat decizia Curţii Supreme ca pe o “victorie pentru siguranţa şi securitatea poporului american”.
Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigraţiei ilegale o prioritate absolută, invocând o “invadare” a Statelor Unite de către “criminali veniţi din străinătate” şi comunicând intensiv despre expulzările de imigranţi.
Dar programul său de expulzări în masă a fost contracarat sau încetinit de multiple decizii judecătoreşti, inclusiv din partea Curţii Supreme, în special pe motiv că persoanele vizate trebuiau să aibă posibilitatea de a-şi revendica drepturile.
