Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 5,17 dolari, respectiv cu 6,90%, ajungând la 69,78 dolari pe baril , în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 5,42 dolari, sau cu 7,56%, la 66,29 dolari pe baril.
Preţul petrolului Brent se îndreaptă spre cea mai mare scădere procentuală zilnică de la 1 august 2022, iar petrolul WTI de la 11 iulie 2022.
Opt state membre ale OPEC+ au căzut de acord să accelereze reluarea producţiei de petrol, urmând ca în mai să adauge pe piaţă 411.000 de barili pe zi, faţă de cei 135.000 bpd planificaţi iniţial, potrivit deciziei adoptate în reuniunea miniştrilor de joi.
”Mai întâi temerile legate de recesiune şi scăderea cererii, alimentate de tarifele masive ale lui Trump, iar acum perspectiva unei oferte mai mari din partea OPEC+ au dus la o corecţie abruptă a preţului petrolului, care a pierdut în doar două zile mai mult de jumătate din câştigurile lunii precedente. Dacă nu intervin sancţiuni directe care să scoată barili de pe piaţă, comercianţii se vor concentra din nou pe riscul unui surplus de ofertă care ar putea afecta preţurile”, a declarat analistul Saxo Bank, Ole Hansen.
Preţurile petrolului scăzuseră deja cu circa 4% înainte de reuniunea OPEC+, pe fondul reacţiei pieţei la noile tarife americane, care au stârnit temeri privind declanşarea unui război comercial global, încetinirea creşterii economice şi scăderea cererii de combustibil.
Bursele europene au închis joi în scădere cu 2,7% după noile tarife comerciale anunţate de Trump
Pieţele bursiere europene au închis joi în scădere puternică, ca urmare a anunţului preşedintelui american Donald Trump privind impunerea unor tarife comerciale mai agresive decât erau aşteptările, afectând sectoare-cheie ale economiei globale, transmite CNBC.
Indicele pan-european Stoxx 600 a închis în scădere cu aproximativ 2,7%. Companiile mari de retail, cu lanţuri de aprovizionare globale, au fost printre cele mai afectate, retailerul german de echipamente sportive Adidas s-a prăbuşit cu 11%.
Gigantul danez din transportul maritim Maersk, considerat un barometru al comerţului mondial, a înregistrat o scădere de 9,5%.
Indicele Stoxx Auto, care urmăreşte performanţa sectorului auto european, a pierdut 3,9% după ce tariful de 25% impus de Trump asupra vehiculelor importate în SUA a intrat în vigoare, adăugându-se la noile taxe deja existente pentru oţel şi aluminiu.
Alte sectoare care au înregistrat scăderi semnificative au fost cel bancar, cu un minus de 5,6%, şi tehnologia, în scădere cu 4,5%. În schimb, acţiunile din sectorul utilităţilor – văzute adesea ca un refugiu în perioade de volatilitate – au crescut cu aproape 3%.
Miercuri, Trump a semnat o nouă politică comercială agresivă, denumită ”tarife reciproce”, care prevede o taxă de bază de 10% pentru majoritatea produselor importate. Preşedintele american a anunţat o serie de tarife ”reciproce” pentru peste 180 de ţări şi teritorii, inclusiv o taxă de 20% pentru bunurile importate din Uniunea Europeană şi de 10% pentru cele din Regatul Unit.
Principalele burse europene au înregistrat scăderi accentuate: indicele FTSE 100 al Marii Britanii a pierdut 1,6%, în timp ce indicele CAC 40 al Franţei a scăzut cu 3,3%, iar DAX-ul german a închis în declin cu 3,1%.
Principalul rival economic al SUA, China, a fost vizat de o nouă taxă vamală de 34%, care se adaugă tarifelor existente de 20% pentru importurile din această ţară, ridicând povara totală la un nivel efectiv de 54%.
Context
Donald Trump a anunţat miercuri impunerea unui tarif minim de 10% pentru majoritatea bunurilor importate în Statele Unite – cel mai mare consumator de petrol la nivel mondial – cu taxe semnificativ mai mari pentru produse provenite din zeci de ţări. Potrivit Casei Albe, importurile de petrol, gaze naturale şi produse rafinate sunt însă exceptate de la noile tarife.
Analiştii UBS au redus miercuri prognoza privind preţul petrolului pentru perioada 2025–2026 cu 3 dolari, până la 72 de dolari pe baril.
Tranzacţionarea rămâne volatilă, întrucât tarifele ar putea suferi modificări, pe măsură ce statele încearcă să negocieze scutiri sau să aplice contramăsuri.
”Contramăsurile sunt iminente, iar reacţia iniţială a pieţei arată că recesiunea şi stagflaţia au devenit posibilităţi îngrijorătoare. Deoarece tarifele sunt, în final, suportate de consumatorii şi companiile locale, costurile acestora vor creşte inevitabil, afectând negativ creşterea economică”, a avertizat analistul PVM, Tamas Varga.
La presiunea asupra pieţei s-a adăugat şi raportul publicat miercuri de Administraţia pentru Informaţii Energetice din SUA (EIA), care a arătat o creştere surprinzătoare a stocurilor de petrol american, cu 6,2 milioane de barili, săptămâna trecută, în condiţiile în care analiştii anticipau o scădere de 2,1 milioane de barili.
