Rectificarea bugetară era absolut necesară având în vedere presiunea unor cheltuieli curente obligatorii, dar aceasta include încasări dorite din amnistia fiscală fără de care estimarea de deficit bugetar cash probabil ar urca la 7,3 – 7,4% din PIB, a declarat vineri pentru AGERPRES preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
„Această rectificare era absolut necesară având în vedere presiunea unor cheltuieli curente obligatorii, legate de salarii, de pensii. Rectificarea, totodată, confirmă evaluarea pe care Consiliul Fiscal a făcut-o asupra proiectului de buget şi anume că ţinta de 5% nu o vedem realistă. Noi şi într-o reevaluare a deficitului probabil pentru acest an am avansat o cifră care depăşea puţin 7% din PIB însă aminteam că există riscul ca deficitul să se îndrepte către 8%. Oricum, deficitul reprogramat de 6,9%, care e un deficit cash, este cu mult mai mare decât ţinta de 5% din draft-ul bugetului. Am văzut că se mizează şi pe încasări din amnistia fiscală. Se doreşte continuarea în ritm susţinut a investiţiilor. Am văzut că, de pildă, cheltuielile de capital sunt programate a fi mai mari în urma acestei rectificări decât cele care erau în structura bugetului”, a spus Daniel Dăianu.
Preşedintele CF a menţionat că rectificarea de acum era cerută de realitate, că trebuie achitate obligaţii absolute ale statului faţă de cetăţeni. Rectificarea nu putea fi evitată. Dar plusurile de cheltuieli sunt în mare parte pe datorie. Nu pot fi practicate asemenea deficite la nesfârşit.
„Noua ţintă a Guvernului în urma rectificării este pe cash şi are în vedere încasări din amnistie. Dacă nu ar fi existat amnistia, acel 6,9% din PIB, ar fi însemnat 7,3 – 7,4% din PIB. Adică ar fi fost în pas cu ceea ce noi am avansat ca cifră posibilă când am reexaminat judecăţile noastre având în vedere execuţia bugetului”, a mai declarat Daniel Dăianu.
Ministerul Finanţelor a publicat joi proiectul de Ordonanţă privind rectificarea bugetară, care prevede o creştere cu 1,94 puncte procentuale a deficitului bugetar în acest an, de la 5% din PIB iniţial, la 6,94% din PIB.
Potrivit documentului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii dar şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume la rectificarea bugetară din luna septembrie, în timp ce Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse vor avea diminuate creditele bugetare. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
