„Foarte importantă în tot acest ansamblu vine partea de stocare şi cred că majoritatea capacităţilor de producţie din surse regenerabile vor trebui să ia în calcul în viitor instalarea unor capacităţi de stocare. Aici avem deja la acest moment, prin finanţarea care a fost prin PNRR, aproape 1,6 GWh contractaţi. Este licitaţia care a fost lansată, de aproximativ 150 milioane de euro, şi închisă în august anul trecut. Cred că se va ajunge undeva între 2,5 şi 3 GWh contracte ce vor fi semnate şi urmează (…) o nouă licitaţie de 150 de milioane de euro pentru stocare, continuarea stocării în baterii pentru producători independenţi”, a spus Drăgan, la o conferinţă de specialitate.
El a subliniat că, în prezent, sunt peste 200.000 de prosumatori, cu aproape 2,5 GW instalaţi, ceea ce a dus la o scădere a preţurilor pe pieţele spot prin faptul că aceştia au adus un surplus de energie în reţea.
„Aş vrea doar să notez câteva aspecte. Unul principal, că probabil ajungem la 200.000 de prosumatori curând, aproape 2,5 GW instalaţi, ceea ce înseamnă foarte mult şi, totodată, sunt convins că aceste capacităţi, aceşti prosumatori vor aduce şi un surplus de energie în piaţă, nu doar prin producţie, dar şi prin faptul că nu vor consuma în anumite momente din reţea. Vedem acest lucru, vedem o evoluţie descendentă a preţurilor pe pieţele spot, ceea ce este îmbucurător pentru toţi consumatorii, având în vedere ceea ce a fost menţionat mai devreme, nu doar o energie sigură, dar şi accesibilă, şi totodată, dacă se poate, cât mai verde”, a susţinut fostul secretar de stat în Ministerul Energiei.
Potrivit acestuia, sunt în implementare proiecte ce însumează aproximativ 5 GW, dorindu-se dezvoltarea pieţei de energie regenerabilă în România.
„Avem în continuare, din ce am văzut, multe proiecte în dezvoltare. Sunt aproximativ 5 GW în acest moment, proiecte care au autorizaţiile de înfiinţare de la ANRE, ceea ce nu poate decât să ne bucure, având în vedere că ne dorim dezvoltarea acestei pieţe în România. Dacă ne uităm la strategia pe termen lung, Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice şi Strategia Energetică, ţintele pe care România şi le-a propus, de minimum 10 – 15 GW instalaţi în energie regenerabilă, înseamnă că multe proiecte trebuie realizate. Dacă mă uit înapoi puţin, acum câţiva ani, sumele alocate în acel moment, care acum sunt în implementare sau urmează apeluri pentru producţia din surse regenerabile, reprezintă aproximativ 2 miliarde de euro, o sumă semnificativă care s-a dus direct pe CAPEX. A fost şi partea de OPEX, a fost cea luată în calcul, a fost prima licitaţie de CFD derulată anul trecut, cu 1,5 GW – 500 pe solar, 1 GW pe eolian – o licitaţie cu rezultate remarcabile şi cu siguranţă cred că investitorii, cei care dezvoltă şi finanţează proiecte în acest domeniu, se uită inclusiv la următoarea licitaţie care este aşteptată în cursul acestui an. Doar prin schema de CFD se urmăreşte atingerea unei capacităţi instalate de aproximativ 5 GW”, a explicat specialistul în energie.
Acesta a remarcat o creştere puternică pe partea de contracte bilaterale, ceea ce, în opinia sa, denotă că „există interes pentru această energie regenerabilă, că există forme comerciale agreate între producători şi agregatori sau furnizorii trader de electricitate”.
De asemenea, Drăgan a făcut referire la centralele de la Iernut şi Mintia, care sunt aşteptate a fi puse în funcţiune anul acesta.
„Nu în ultimul rând, mă uit la capacităţile pe gaz care vor asigura o echilibrare foarte bună şi în condiţii de sustenabilitate şi emisii scăzute, deoarece noile centrale care vor fi puse în funcţiune anul acesta, cum este aşteptată centrala de la Iernut şi cea de la Mintia, cu siguranţă vor aduce un plus de stabilitate sistemului energetic naţional. Nu mai vorbim de toate celelalte motoare termice sau pe gaz care sunt instalate. Cred că în acest moment aproximativ 500 de MW sunt în construcţie suplimentar faţă de cele instalate. Am observat şi capacităţi de stocare care au fost realizate fără o schemă suport. Sunt, dacă nu mă înşel, peste 300 de MWh în acest moment instalaţi în sistem care funcţionează. Deci, cred că România reprezintă un pol de stabilitate şi sunt convins că, în cadrul Parlamentului, reprezentanţii tuturor partidelor vor avea în continuare aceeaşi poziţie constructivă de dezvoltare a acestui segment de piaţă. Şi toate aceste lucruri se vor întoarce către consumatorul final”, a concluzionat Dan Drăgan.
O mie de reprezentanţi ai companiilor de producţie, dezvoltare şi investiţii în energie solară participă, la Bucureşti, pe 18 şi 19 martie, la Solar Energy Bucharest Summit, expoziţie tehnologică şi de business dedicată industriei solare, domeniu în care se estimează că investiţiile vor ajunge la 2,5 miliarde de euro până în 2030.
Potrivit unui comunicat al organizatorilor evenimentului, Solar Energy Bucharest Summit se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Ministerului Energiei, iar expoziţia va da prilejul unui maraton de discuţii susţinute de 40 de speakeri, desfăşurat pe parcursul celor două zile.
Astfel, autorităţi, experţi, asociaţii din industrie, dezvoltatori de proiecte şi producători de echipamente vor analiza în detaliu sectorul energiei solare şi al surselor regenerabile, identificând direcţiile necesare pentru accelerarea dezvoltării energiei solare în România.
La standurile celor 50 de companii expozante, participanţii vor putea interacţiona cu reprezentanţi ai acestora, având oportunitatea de a stabili relaţii de colaborare şi de a discuta pe larg despre cele mai recente produse şi servicii din acest sector aflat în plină expansiune.
România dispune în prezent de o capacitate de aproximativ 4.500 MW de panouri solare şi, conform planurilor guvernamentale, aceasta ar trebui să ajungă la circa 8.500 MW până în 2030, ceea ce presupune investiţii totale de aproape 2,5 miliarde de euro. Acest obiectiv va necesita investiţii anuale de aproximativ 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea parcurilor solare, instalarea panourilor solare în ferme, fabrici, depozite sau pe clădiri rezidenţiale. Practic, este vorba de investiţii de peste 1 milion de euro pe zi până în 2030. În prezent, costul dezvoltării unui MW de panouri solare este de aproximativ 600.000 de euro.
