Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, se defineşte drept „un om care face parte din sistem”. El respinge ideea de „anti-sistem”, de răsturnare a instituţiilor şi de societate în care „vocea celui care strigă cel mai tare” este cea care contează, atrăgând atenţia asupra faptului că un astfel de model poate duce la situaţii riscante inclusiv pentru generaţiile viitoare. Daniel David spune că instituţiile actuale nu trebuie „răsturnate”, ci schimbate.
Ministrul Educaţiei se arată îngrijorat de faptul că peste 30%, dintre tinerii români sunt atraşi de ceea ce reprezintă comunismul.
„Mă bucură totuşi că 60% se află în cealaltă categorie, pro democraţie. Dar, într-adevăr, procentul 30 plus, spre 40, este un procent mare şi trebuie să te gândeşti de ce am ajuns acolo. Şi nu numai în legătură cu tinerii, vedeţi ce se întâmplă şi în lumea asta politică când apare o mişcare care se defineşte antisistem şi mulţi oameni, te uiţi în jurul tău şi vezi cunoscuţi, rude, prieteni, oameni care păreau raţionali şi de bun simţ că se regăsesc în această mişcare”, a afirmat ministrul Educaţiei sâmbătă, la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic.
El mărturiseşte că are cunoştinţe care au aderat la aşa-numita „zonă antisistem, neînţelegând faptul că antisistemul înseamnă că răsturnăm instituţiile, nu mai avem reguli între noi, va conta vocea celui care strigă cel mai tare, vocea celui care este cel mai puternic”.
„Cum o să fie o lume de acest tip pentru copiii tăi şi pentru tine şi pentru siguranţa lor, cum va fi să depindem toţi de umorile şi de tonul pe care îl are cineva într-o dimineaţă când se trezeşte, liderul suprem? Dar, pur şi simplu, din cauza faptului că sistemul, instituţiile pe care le avem, n-au avut grijă să fie aproape de oameni, să promoveze competenţa, să promoveze empatia faţă de oameni, pur şi simplu oamenii sunt dispuşi să dea de pământ cu unele instituţii, neînţelegând riscul major la care ne expunem noi şi copiii. Repet, ce o să rămână? Cine va hotărî? Cineva care e supărat dimineaţa, că i s-a năzărit ceva şi schimbă lucrurile în lume, în societate, la locul de muncă, schimbă curriculum, dacă vorbesc în domeniul meu, la bacalaureat, aşa de pe o săptămână pe alta, te dă afară de la serviciu că eşti suspect şi aşa mai departe? Noi ce trebuie să facem? Cei care suntem în zona sistemului… Eu mă definesc ca un om din zona sistemului, toată lumea fuge de lucrul ăsta. Eu vreau să spun că eu sunt un om care fac parte din sistem. Vreau să fac parte din sistem pentru mine şi pentru copiii mei. Dar vreau ca sistemul să funcţioneze bine şi sunt atent la ce spun oamenii, iar instituţiile, într-adevăr, trebuie să fie mai aproape de oameni. Asta este soluţia: nu să le dăm jos, ci să le schimbăm pentru a fi mai aproape de oameni. Să le facem mai funcţionale”, adaugă Daniel David.
Ministrul Educaţiei a explicat, în emisiunea de la Prima Tv, şi care ar trebuie să fie rolul şcolii în ceea ce priveşte educaţia generaţiilor care vin din urmă. Daniel David arată că în sistemul de învăţământ există „foarte multă educaţie civică, foarte multă educaţie pentru democraţie, pentru ce înseamnă spirit civic”, însă această educaţie „este făcută prost”.
„Noi avem unităţi de învăţare, avem în clasele mai mici şi discipline dedicate educaţiei civice, numai eu mereu am spus că încă ne scapă acest mecanism fundamental al educaţiei, şi anume, să transferăm competenţe. Competenţe înseamnă ce? Un amestec bine gândit de cunoştinţe declarative, adică ce ştii să spui, ce ştii că este important, de exemplu definiţii, ce este democraţia, ce înseamnă distribuirea puterilor într-un stat şi aşa mai departe, cunoştinţe procedurale, ce ştii să faci cu acele lucruri pe care le-ai învăţat şi foarte important, a treia componentă, valorile. De ce sunt importante aceste cunoştinţe declarative şi procedurale pe care ar trebui să le înveţi în şcoală? Dacă ai avea cele trei, triada asta puternică, înseamnă că transferăm în mintea copiilor competenţe, iar ei vor şti ce înseamnă democraţie şi ce înseamnă să fii un cetăţean democratic, vor şti să se comporte ca atare şi vor şti să aprecieze acest lucru. Face şcoala astăzi? Nu! Noi de multe ori, sigur pe hârtie, facem. Dar când te uiţi ce se întâmplă, de cele mai multe ori în şcoală ne focalizăm, mai ales pe profilurile teoretice, ne focalizăm mai degrabă pe cunoştinţele declarative. Adică ce ştii să spui, definiţii, scriem. Copilul uită după un an de zile ceea ce a învăţat, n-a folosit şi nu foloseşte în viaţa de zi cu zi şi nu ştie de ce sunt importante aceste lucruri”, explică ministrul.
