Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, afirmă, comentând o analiză la nivel european despre ştiinţă şi tehnologie, că atitudinea românilor faţă de acestea, în comparaţie cu alte ţări ale Uniunii Europene, este „cea mai nefavorabilă şi de neîncredere”, oamenii alegând să se documenteze singuri, nu prin instituţii, ceea ce ne predispune la pseudoştiinţă şi ne vulnerabilizează la conspiraţii şi „fakenews”. „Acest fenomen intră în relaţii bidirecţionale cu abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional prin care se amplifică reciproc, până la a deveni risc de securitate naţională”, consideră David.
Într-un articol pe blogul personal, prof. univ. Daniel David, psiholog, comentează rezultatele unei analize la nivel european privind ştiinţa şi tehnologia, incluzând în eşantion tineri de la vârsta de 15 ani, adulţi şi seniori.
„Aproximativ o treime (32%) din populaţie are o atitudine negativă faţă de ştiinţă şi tehnologie, iar 3% nu se exprimă Este cea mai ridicată atitudine negativă dintre ţările Uniunii Europene (media UE este în jur de 17%)”, este una din concluziile analizei cu privire la România, prezentată de către Daniel David.
Potrivit aceleiaşi analize, doar jumătate din populaţie consideră că impactul ştiinţei/tehnologiei are un efect pozitiv asupra vieţii, aceasta fiind cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană, media UE fiind în jur de 67%.
De asemenea, precizează Daniel David, 45% din populaţie consideră că oamenii, nu autorităţile, trebuie să caute şi să-şi asigure beneficiile noilor tehnologii, fiind cea mai mare rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 28%).
„Asta, după mine, arată neîncredere în „adevărul/disponibilitatea” autorităţilor (deşi aceasta ar trebui să fie misiunea lor) şi tendinţa de a căuta acest „adevăr/beneficiu” pe cont propriu (în loc de a reforma instituţiile care nu funcţionează bine)”, precizează David.
De aemenea, doar 55% din populaţie consideră că rezultatele ştiinţei obţinute din fonduri publice trebuie prezentate public la modul gratuit, fiind cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană (media UE este în jur de 80%) şi doar 25% din populaţie consideră că descoperirile ştiinţifice-tehnologice bazate pe inteligenţa artificială sunt de încredere, fiind, la fel, cea mai scăzută încredere din UE, unde media este în jur de 38%.
„Atitudinea românilor faţă de ştiinţă şi tehnologie, în comparaţie cu alte ţări ale Uniunii Europene, este cea mai nefavorabilă şi de neîncredere, oamenii alegând să se documenteze singuri, nu prin instituţii, ceea ce ne predispune la pseudoştiinţă şi ne vulnerabilizează la conspiraţii şi „fakenews”. Acest fenomen intră în relaţii bidirecţionale cu abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional prin care se amplifică reciproc, până la a deveni risc de securitate naţională”, este una din concluziile ministrului Educaţiei şi Cercetării.
Potrivit lui Daniel David, vocea directă a oamenilor este mai importantă în cazul valorilor etice/morale (construind pe bunul-simţ ceea ce este „bine”) şi valorilor estetice (ce este „frumos”), instituţiile aici trebuind să se bazeze mai mult pe implicarea directă a oamenilor.
„Dar în ceea ce priveşte valoarea de „adevăr”, în evoluţia noastră ca specie şi ca civilizaţie, noi am creat instituţii (experţi) prin care să ne protejăm noi de noi, am creat „Şcoala”, ca „adevărul” să fie stabilit prin ştiinţă/experţi, nu prin vocea celor mai agresivi sau care strigă cel mai tare. Doar aşa am reuşit să devenim o civilizaţie, în care nu mai vânăm vrăjitoare şi nu mai impunem prin forţă/manipulare „adevăruri” bizare care ne distrug şi/sau care ne limitează dezvoltarea”, firmă DAvid.
De aceea, consideră ministrul, regândirea modului în care facem educaţia formală în şcoală şi accentuarea învăţării pe tot parcursul vieţii, inclusiv prin educaţie nonformală, stau la baza salvării civilizaţiei noastre astăzi, când prea mulţi cred că ştiu „adevărul” şi nu mai au nevoie de ştiinţă.
„Mai mult, riscul astăzi, uitând lecţiile trecutului şi ale ştiinţelor sociale, este că ne autodistrugem în condiţiile în care atacăm „sistemul” nu pentru a-l face mai bun în a servi oamenii, ci pentru că fiecare vrea să fie el „şef” sau să aibă o relaţie privilegiată cu „şeful”, deşi acest lucru este imposibil (indiferent de ce ne spun cei care vor să ne manipuleze, nu putem toţi să fim în aceste situaţii, astfel încât vom intra în demersuri anarhice prin care ne atacăm mereu liderii şi instituţiile existente la un moment dat)”, afirmă David.
Ministrul Educaţiei spune că, sub aspectul inteligenţei şi creativităţii, tinerii români (şi românii în general) nu sunt în urma altora, de aceea, educaţia „trebuie să folosească, nu să irosească acest potenţial”.
„În consecinţă, le cer oamenilor educaţiei şi cercetării să respingă obscurantismul şi să facem echipă, angajându-ne în a duce mai eficient lumina cunoaşterii şi culturii în şcoli/universităţi şi în societate, de dragul copiilor noştri şi al ţării, pe care numai astfel îi putem proteja de obscurantismul adus de pseudocunoaştere, asigurându-le un prezent şi un viitor bun, nu o lume impredictibilă, periculoasă şi bizară!”, încheie Daniel David.
