Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu susţine că una dintre cele mai mari erori ale sistemului este aşteptarea ca problemele educaţiei să fie rezolvate exclusiv de la nivel central. Invitat în emisiunea Viitor pentru România, de la Prima News, acesta a afirmat că abandonul şcolar nu poate fi combătut prin decizii luate în birourile ministerului, ci printr-o mobilizare reală a comunităţilor locale.
„Niciun ministru al Educaţiei, poate să fie şi Einstein al educaţiei, nu va rezolva abandonul şcolar dacă primarul, directorii şi profesorii dintr-un sat sau dintr-o comună nu acţionează împreună”, a declarat Funeriu.
Potrivit acestuia, primarul este cel care cunoaşte situaţia familiilor vulnerabile şi poate coordona intervenţii împreună cu şcoala, serviciile sociale sau chiar poliţia, atunci când situaţia o impune. În opinia sa, statul ar trebui să stimuleze financiar autorităţile locale care reduc abandonul şcolar şi să sancţioneze lipsa de implicare.
Fostul ministru a mers chiar mai departe şi a spus că, dacă ar fi avut posibilitatea să desemneze un premier, una dintre primele condiţii ar fi fost existenţa unui plan concret pentru combaterea abandonului şcolar până „la talpa ţării”.
Directori mai bine pregătiţi înainte de concursuri
În aceeaşi logică a responsabilităţii locale, Daniel Funeriu consideră că succesul unei şcoli depinde în mare măsură de calitatea directorilor. El critică tendinţa de a pune accent exclusiv pe concursuri şi examene, fără o pregătire temeinică înainte.
„Degeaba faci concursuri dacă îţi vin la concurs oameni nepregătiţi”, a afirmat acesta.
Soluţia propusă este organizarea unor programe intensive de formare pentru viitorii directori, diferenţiate pentru mediul rural şi urban. Funeriu argumentează că provocările unui director dintr-o comună izolată sunt complet diferite de cele ale unui director dintr-un mare oraş.
El pledează pentru cursuri serioase, plătite şi orientate spre problemele reale ale managementului şcolar, urmate abia apoi de concursuri. În acest fel, spune fostul ministru, sistemul s-ar asigura că toţi candidaţii au un nivel minim de competenţe, indiferent de modul în care ajung ulterior să ocupe funcţiile.
„O materie neevaluată este o materie neînvăţată”
O altă temă centrală a intervenţiei lui Daniel Funeriu a fost reforma Evaluării Naţionale. Acesta consideră că actualul examen, bazat doar pe Limba română şi Matematică, produce dezechilibre majore şi transmite elevilor mesajul că restul disciplinelor sunt mai puţin importante.
„În nicio ţară din lume nu se întâmplă ca o materie neevaluată să fie o materie învăţată. O materie neevaluată este o materie neînvăţată”, a spus fostul ministru.
El propune o evaluare bazată pe patru domenii: limba română, matematică, ştiinţe şi umanioare, fiecare liceu urmând să stabilească propriile ponderi în funcţie de profil. Astfel, elevii ar putea fi orientaţi mai bine către domeniile în care au aptitudini reale.
Funeriu atrage atenţia că actualul sistem îi descurajează inclusiv pe elevii pasionaţi de discipline precum fizica, chimia sau biologia, care ajung să îşi concentreze eforturile exclusiv pe materiile de examen. În acelaşi timp, profesorii disciplinelor neevaluate sunt marginalizaţi în viaţa şcolii.
În perspectiva transformărilor aduse de inteligenţa artificială, fostul ministru consideră că România are nevoie de tineri care să înveţe mai mult şi mai divers, nu doar pentru a promova examene, ci pentru a deveni lideri şi creatori de valoare. „Copiii trebuie să înţeleagă că a învăţa este cel mai bun ascensor social”, a concluzionat Daniel Funeriu.
