O observaţie făcută de Daniela Orăşanu, directorul Liceului „Unirea” din Paşcani, în cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, de la Prima News, readuce în atenţie una dintre cele mai discutate probleme ale sistemului educaţional românesc: diferenţa dintre competenţele reale ale elevilor şi modul în care acestea sunt evaluate la examenele naţionale.
Invitată în emisiune alături de Alexandra Toader, director al unei şcoli particulare, Daniela Orăşanu a oferit exemplul elevilor de la un liceu de informatică care au susţinut recent proba de informatică la Bacalaureat.
„Elevi care sunt campioni multipli în competiţii internaţionale de robotică au dat examen la informatică şi au scris cod cu pixul pe hârtie, în anul 2026”, a afirmat aceasta.
Potrivit directorului de la Paşcani, este greu de explicat de ce tineri care dezvoltă roboţi premiaţi la nivel mondial sunt obligaţi să redacteze programe fără calculator şi fără posibilitatea de a verifica dacă acestea funcţionează.
„Un elev care a construit un robot premiat mondial poate să nu ia 10 la această probă. Dar unul care a memorat nişte tipare de subiecte poate să îl ia”, a subliniat Orăşanu.
Ce măsoară, de fapt, examenele?
Pornind de la acest exemplu, directorul Liceului „Unirea” a pus sub semnul întrebării relevanţa actualelor examene naţionale şi a clasamentelor construite exclusiv pe baza notelor obţinute de elevi.
„Ce mai înseamnă astăzi un liceu de top? Noi măsurăm liceele după mediile obţinute la Evaluarea Naţională, iar acesta este un indicator de cantitate, nu de calitate”, a explicat ea.
În opinia sa, accentul excesiv pus pe Evaluarea Naţională produce efecte nedorite încă din gimnaziu. Elevii ajung să se concentreze aproape exclusiv pe limba română şi matematică, în timp ce discipline precum fizica, chimia sau biologia sunt împinse în plan secund.
Mai mult, pregătirea se reduce adesea la exersarea unor şabloane de examen, fără ca elevii să dobândească o înţelegere profundă a cunoştinţelor sau să îşi descopere propriile aptitudini.
„Problema nu este la copii”
Unul dintre cele mai puternice mesaje transmise în emisiune a fost legat de responsabilitatea adulţilor în procesul educaţional.
„Copiii sunt foarte buni. Problema nu este la copii. Problema este la noi, adulţii, noi cei din sistem, cum anume îi evaluăm pe aceşti copii şi cum îi ajutăm să îşi găsească drumul”, a declarat Daniela Orăşanu.
Aceasta consideră că şcoala ar trebui să îi sprijine pe elevi să îşi descopere interesele şi direcţia profesională încă din primii ani de studiu, nu doar să îi pregătească pentru examene standardizate.
Directorul a atras atenţia şi asupra presiunilor uriaşe cu care se confruntă generaţiile actuale, într-o lume marcată de schimbări rapide şi de un volum fără precedent de informaţii.
„Aceşti copii sunt absolut excepţionali. Ne dau clasă de multe ori şi sunt mai deştepţi decât noi. Problema este că nu le oferim ceea ce au nevoie”, a spus ea.
Şcolile pilot, o alternativă la modelul tradiţional
În cadrul emisiunii, Daniela Orăşanu a prezentat şi modelul implementat la Liceul „Unirea” prin programul de şcoală pilot.
Elevii lucrează pe module de învăţare şi pe proiecte interdisciplinare, iar evaluarea se bazează mai puţin pe memorare şi mai mult pe ceea ce reuşesc să construiască şi să demonstreze în practică.
O idee susţinută şi de Alexandra Toader a fost nevoia unei flexibilităţi mai mari în educaţie, astfel încât şcolile să poată adapta oferta educaţională la nevoile reale ale elevilor şi la competenţele cerute de societatea actuală.
