Cadrul de reglementare aprobat săptămâna trecută de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), referitor la metodologiile de stabilire a tarifelor de distribuţie, respectiv de transport a energiei electrice, de la 1 ianuarie 2025, „la o primă vedere” nu este unul stimulativ, a declarat, luni, directoarea executivă a Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Dana Dărăban.
„Uniunea Europeană a lansat un plan de acţiune pentru digitalizarea sistemului energetic în 2022. S-a instituit chiar un grup operativ pentru reţele inteligente la nivelul Uniunii Europene şi se vorbeşte, ca posibilitate de implementare din acest an, de un spaţiu european comun al datelor privind energia. Ce ne dorim să vedem? Vrem să vedem o preocupare similară la nivel local. Cred că ar fi potrivit să vedem în legislaţia primară, în cadrul de reglementare, o prioritizare şi o încurajare a investiţiilor în digitalizare. Am vrea să vedem criterii foarte clare pe ceea ce înseamnă investiţiile recunoscute în digitalizare şi să evităm discuţii absolut inutile despre ce înseamnă digitalizarea. Se lucrează inclusiv prin ACER (Agenţia UE pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei, n.r.) la stabilirea unor indicatori. Referitor la ceea ce s-a aprobat în Comitetul de reglementare, săptămâna trecută, nu am putea să spunem: „Cadrul de reglementare este unul stimulativ”. Îl analizăm, întrucât s-a publicat abia vineri. Vom ieşi, bineînţeles, cu o analiză şi vom explica unde vedem noi riscurile, dar la o primă vedere nu este un cadru de reglementare stimulativ”, a precizat Dărăban, într-o nouă ediţie a conferinţelor Focus Energetic.
Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat în unanimitate, în data de 17 septembrie 2024, Ordinele privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, respectiv a Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, care se vor aplica în cea de-a V-a perioadă de reglementare, care începe la data de 1 ianuarie 2025.
Reprezentanta ACUE a punctat, totodată, că, la nivel naţional, există foarte puţine date disponibile despre securitatea cibernetică în sistemul energetic, pe zona de distribuţie, iar studiile realizate de industrie „sunt într-un mod un pic nepotrivit ignorate fără nicio problemă”.
„Securitatea cibernetică este un domeniu în care distribuitorii vor trebui, cu foarte multă atenţie, să îşi dezvolte capacitatea de a aplica măsurile de securitate esenţiale pentru protecţia datelor, pentru că asta redevine, de fapt şi de drept, cea mai mare problemă, adică problemă şi oportunitate. Pe de altă parte, în viitoarea perioadă de reglementare, pot să vă spun ce ştiu eu din datele Comisiei Europene. Din nefericire şi încă o dată o spun într-un mod constructiv, avem foarte puţine date la nivel naţional, iar studiile care se fac de către industrie, de exemplu, sunt într-un mod un pic nepotrivit ignorate fără nicio problemă. Suntem dispuşi să ascultăm alte studii, dacă există. Din 2015, Comisia Europeană a monitorizat şi a evidenţiat că, din 2015, au crescut cu 50% investiţiile în digitalizare. Tot Comisia Europeană spune că din 584 de miliarde de euro cât avem nevoie în investiţii, cea mai mare parte, undeva la 75%, se duce spre digitalizare. Eurelectric spune că investiţiile în digitalizare vor fi în valoare de 170 de miliarde de euro dintr-un total de 400 de miliarde de euro, cea mai mare parte în distribuţie”, a spus Dărăban.
Digitalizarea sectorului energetic şi consolidarea securităţii cibernetice în domeniu reprezintă principalele teme care vor fi abordate luni în cadrul unei conferinţe organizată de publicaţia Focus Energetic, sub patronajul Ministerului Energiei, în parteneriat cu Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)