Anularea procedurii de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) este un pas făcut în direcția normalității, prin care oprim practicile toxice care au marcat vechiul mod de a face ‘digitalizare’ în România, susține ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău.
‘Oprim achizițiile nelegale și neoportune în digitalizare! Îi mulțumesc noului președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, pentru pasul hotărât făcut în direcția normalității. Prin anularea procedurii de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), oprim practicile toxice care au marcat vechiul mod de a face ‘digitalizare’ în România’, a scris Darău, luni dimineața pe pagina sa de Facebook.
Acesta a subliniat că vechea conducere a instituției a demarat prematur o licitație de peste 164 de milioane de lei fără a avea fundamentarea legală obligatorie (Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici), ceea ce ar fi generat un blocaj juridic iminent, deoarece statul s-ar fi aflat în imposibilitatea legală de a angaja cheltuielile și de a semna contractul la finalul evaluării.
‘Este inadmisibil ca banii statului să fie angajați ignorând legile fundamentale ale finanțelor publice, aspecte asupra cărora au existat avertizări repetate, inclusiv de la ANAP. Dincolo de legalitate, soluția tehnică a fost avansată fără consultări interministeriale reale. Caietul de sarcini aferent procedurii anulate forța statul român să cumpere tehnologii închise, de tip proprietar (COTS), cu costuri de mentenanță nesustenabile și fără o sursă de finanțare pe termen lung pentru a scala sistemul la nivelul întregii administrații. În plus, proiectul vechi ignora noul Regulament European de Interoperabilitate (UE 2024/903)’, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, România nu are nevoie de un ‘hub’ centralizat și învechit, ci de o platformă modernă, descentralizată și suverană, unde statul deține controlul total asupra datelor sale.
‘Lucrăm zi de zi pentru o transformare digitală reală, nu pentru ‘plăsmuiri’ costisitoare. Expertiza specialiștilor independenți și inițiativele civice ne-au confirmat temerile: soluția forțată anterior era inoportună inclusiv pe fond. Am solicitat în repetate rânduri fostei conduceri oprirea acestui demers lansat prematur, însă de tot atâtea ori rolul de coordonare strategică al MEDAT a fost ignorat. Astăzi, prin acest ‘reset’ instituțional, ne asigurăm că viitoarea Platformă de Interoperabilitate – instrumentul pentru aplicarea principiului european ‘once-only’ (doar o singură dată) – va fi: ieftină și eficientă (bazată pe soluții deschise); sustenabilă (cu costuri de scalare previzibile, pe care statul să și le poată permite); actuală și legală (respectând toate procedurile firești, standardele naționale și europene). Vom reuși să transformăm digital România doar prin coerență strategică, responsabilitate și respect față de cetățean și banul public’, a transmis Irineau Darău.
Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel – Cătălin Giulescu, a emis vineri Decizia prin care au fost anulate procedurile de achiziție publică aferente implementării proiectului ‘Platforma Națională de Interoperabilitate’.
Conform unui comunicat al ADR, decizia anulării achiziției se fundamentează pe identificarea unor nereguli în cadrul inițierii procedurii, care pot genera un blocaj juridic, deoarece autoritatea se află în imposibilitatea angajării de cheltuieli publice și, prin urmare, nu poate semna contractul de achiziție la finalul evaluării.
‘Lansarea procedurii de achiziție publică a fost făcută prematur, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute expres de lege, în sensul în care, la data publicării anunțului, pe data de 10.02.2026, nu exista adoptată o hotărâre a Guvernului privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții aferente proiectului ‘Platforma națională de interoperabilitate – PNI’, act obligatoriu care conferă dreptul legal de a efectua cheltuieli din bugetul public și validează oportunitatea investiției. Lipsa hotărârii Guvernului pentru aprobarea notei de fundamentare a achiziției conduce la imposibilitatea semnării de către Autoritatea pentru Digitalizarea României a angajamentului legal (contractul de achiziție) cu eventualul ofertant declarat câștigător, fiind încălcate prevederile art. 14 și ale art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare’, se menționează în comunicat.
Obiectivele proiectului sunt: optimizarea operațiunilor guvernamentale prin interconectarea, consolidarea activelor IT și reutilizarea datelor – cetățenii vor beneficia de un guvern conectat și eficient, instituțiile publice vor opera și vor interacționa printr-o platformă tehnologică comună pentru a oferi servicii de înaltă calitate și vor putea să ofere date cu caracter personal guvernului o singură dată, iar instituțiile publice vor putea reutiliza aceste date pentru furnizarea de servicii; realizarea PNI, care să ofere servicii de schimb de date care să permită schimbul de elemente justificative pentru procedurile online, prin aplicarea principiului ‘once-only’; integrări cu sistemele informatice ale furnizorilor de registre de bază și ale instituțiilor publice care utilizează date din registrele de bază; integrarea cu nodul EIDAS și proiectul PSCID/RoeID, care va furniza autentificarea digitală a cetățenilor români; integrarea cu portalul Single Digital Gateway – proiectul PDURo; integrări cu serviciile electronice din portalurile instituțiilor guvernamentale sectoriale (sistemele de tip hub de servicii – ex. Ministerul Afacerilor Interne, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Externe etc); servicii publice integrate oferite cetățenilor și mediului de afaceri, precum și reducerea de sarcini administrative la accesarea serviciilor publice naționale; cooperarea interinstituțională va ajuta la dezvoltarea practicilor organizaționale de gestionare a datelor în administrația publică, precum și a serviciilor tehnice de schimb de date; realizarea Registrului Național al Registrelor.
Valoarea totală a proiectului este de aproape 164,431 milioane lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă FEDR este de circa 123,24 milioane lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național este de 41,191 milioane lei.
