Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO a adoptat, miercuri, în cadrul celei de-a 48-a sesiuni, desfășurată în Coreea de Sud, Decizia privind Peisajul Cultural Minier Roșia Montană, prilej cu care au fost apreciate progresele realizate pentru protejarea bunului cultural, înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO din 2021.
‘Ieri, la Busan, Coreea de Sud, în cadrul celei de-a 48-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost adoptată Decizia privind Peisajul Cultural Minier Roșia Montană. (…). Comitetul Patrimoniului Mondial a apreciat în decizia sa progresele realizate pentru protejarea bunului cultural – demersurile pentru revizuirea planului de protecție și gestiune, elaborarea unei strategii de interpretare, monitorizarea calității apei, precum și inițiativele legislative privind evaluarea impactului asupra patrimoniului’, se menționează într-un comunicat postat, joi, pe pagina de Facebook a Institutului Național al Patrimoniului (INP).
În acest context, au fost evidențiate, potrivit comunicatului, eforturile INP, Ministerului Culturii și ale altor instituții implicate.
În ceea ce privește includerea sitului, din 2021, și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, INP arată că acest lucru ‘nu reprezintă o sancțiune, ci un instrument de sprijin, care contribuie la creșterea vizibilității internaționale și facilitează accesul la expertiză și resurse pentru protejarea și valorificarea sa’.
Pentru ca Roșia Montană să poată fi retrasă de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, IPN precizează că sunt necesare în continuare o serie de măsuri esențiale, între care cele mai importante, menționate și în decizie, sunt: elaborarea Planului Urbanistic General, care să protejeze valorile culturale și peisajul, reglementând dezvoltarea durabilă a zonei; continuarea demersurilor de actualizare a planului de protecție și gestiune, în colaborare cu comunitatea locală; instituirea unor măsuri concrete pentru cercetarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului subteran, în special a galeriilor romane.
‘Așa cum reiese și din raportul privind starea de conservare a sitului, elaborat de INP și transmis de Ministerul Culturii la UNESCO în luna februarie, aceste direcții sunt deja în curs de implementare la nivel național – informații suplimentare vor fi comunicate în perioada următoare’, se mai arată în comunicat.
România este reprezentată la Busan de ambasadorul României la UNESCO, Simona Miculescu, și de Irina Iamandescu, punctul focal național pentru Convenția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural (UNESCO 1972).
Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepțională a acestuia, fundamentată de patru dintre cele șase criterii culturale stabilite prin Convenția Patrimoniului Mondial: cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole.
În subteranul Roșiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici, a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent, dar și un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de pușcă, completat de exploatările cu dinamită de epocă contemporană (sec. XIX-XX).
Specialiștii susțin că minele de la Roșia Montană au fost exploatate cu 150 de ani înainte de ocuparea Daciei de către romani.
