Declic a anunțat că Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins cererea în care contesta procedura de la CSM privind numirea Liei Savonea ca președinte al Instanței supreme.
‘Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), instanță condusă de Lia Savonea, a decis, joi, să respingă cererea Declic prin care Comunitatea a contestat procedura de numire în fruntea instanței a Liei Savonea. Judecătorii supremi au invocat excepția lipsei de interes, ceea ce echivalează cu refuzul de a judeca fondul problemei’, spune Declic într-un comunicat de presă.
Soluția închide definitiv dosarul, după ce judecătorii au respins ca inadmisibilă și cererea Declic de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), precum și solicitarea de trimitere a unei excepții de neconstituționalitate către Curtea Constituțională a României.
‘Este o zi neagră pentru justiția din România și un semnal dezastruos pentru cetățeni. Să li se spună celor 70.000 de semnatari ai petiției ‘Nu mai promovați judecători toxici!’ că nu au ‘interes’ să ceară o justiție corectă și transparentă. Este o absurditate. Practic, magistrații au ales să se blindeze în spatele unei excepții procedurale pentru a evita să judece pe fond un caz incomod. Când cetățenilor li se taie dreptul de a contesta abuzurile din vârful sistemului, independența justiției devine doar un slogan golit de conținut’, a declarat Roxana Pencea – Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.
Declic arată că dosarul a fost plimbat timp de un an între instanțe (Cluj, Alba Iulia, Înalta Curte), înainte să fie tranșat chiar de instanța condusă de subiectul contestației, Lia Savonea.
Demersul juridic inițiat de Declic împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a început în vara anului 2025, fiind susținut financiar și civic de peste 70.000 de cetățeni.
Comunitatea a reclamat că CSM a declanșat prematur și netransparent procedura de desemnare a Liei Savonea la conducerea Instanței supreme, iar traseul dosarului reflectă pe deplin manevrele procedurale de a scăpa de dosar.
Pe parcursul ședințelor de judecată, avocații Declic au susținut că desemnarea conducerii Curții Supreme depășește simpla sferă a ‘carierei judecătorilor’ și vizează direct independența justiției, acesta fiind un drept de interes public general care îndreptățește societatea civilă să intervină.
‘Atât sesizarea CJUE, cât și sesizarea CCR erau necesare pentru soluționarea excepției lipsei de interes și ridicau o problema fundamentală: dacă numirea la vârful Înaltei Curți este doar o chestiune internă de carieră a magistraților sau o garanție constituțională a independenței justiției de care depinde fiecare cetățean. Cel mai probabil, vom sesiza Comisia Europeană pentru activarea art. 258 TFUE’ a explicat Roxana Mândruțiu, avocata Asociației Declic.
