Obiectivul autorităţilor de la Roma în acest an era un deficit de 3,8% din PIB, de la 7,2% din PIB în 2023.
Italia este vizată de procedura de deficit excesiv (EDP) şi a promis ca până în 2026 să readucă deficitul sub limita stabilită de UE, de 3% din PIB, şi să înceapă reducerea datoriei ca procent din PIB începând din 2027.
Italia, a treia economie a zonei euro, a înregistrat o creştere de 0,7% în 2024, similară cu cea din 2023, în timp ce Guvernul se aştepta la un avans de 1%. Comparativ, Spania şi Franţa au raportat anul trecut creşteri de 3,2% şi, respectiv, 1,1%, în timp ce Germania a înregistrat al doilea declin consecutiv.
Avansul PIB-ului Italiei în 2024 a fost condus în special de consum: cheltuielile gospodăriilor au urcat cu 0,4%, iar cheltuielile guvernamentale cu 1,1%. Cererea externă a stimulat de asemenea creşterea, exporturile au urcat cu 0,4%. Pe de altă parte, importurile de mărfuri şi servicii s-au contractat cu 0,7%.
Italia, care are a doua cea mai ridicată datorie din zona euro, a raportat anul trecut o creştere a datoriei publice ca procent din PIB, la 135,3%, de la 134,6% în 2023.
Ponderea impozitelor în PIB a crescut cu 1,2 puncte procentuale în 2024, la 42,6%, de la 41,4% în 2023, conform datelor Istat.
