Descoperirea – prezentată în cadrul unui studiu publicat în revista Scientific Reports – reprezintă primul exemplu cunoscut de cavitate laser într-un organism viu, spun autorii lucrării.
Laserele convenționale funcționează prin amplificarea luminii într-o cavitate reflectorizantă, însă cercetătorii au arătat că microstructurile ordonate din ochii de pe penele păunilor pot avea același rol. După ce au adăugat un colorant pe pene și le-au „pompat” cu impulsuri luminoase slabe, aceștia au detectat fascicule laser provenind din ochiurile colorate ale penelor — la două lungimi de undă distincte.
Deși părțile diferit colorate ale ochiurilor penelor ar trebui să aibă structuri microscopice variate, toate au emis aceleași lungimi de undă, un rezultat extrem de improbabil întâmplător. Autorul principal, Nathan Dawson, fizician la Florida Polytechnic University, estimează că probabilitatea unei asemenea coincidențe este comparabilă cu aruncarea repetată a două zaruri cu 100 de fețe și obținerea mereu a acelorași două valori.
Structurile exacte responsabile de fenomenul laser nu au fost încă identificate. Cavitățile din tija penelor sau structurile sub formă de bastonașe nu corespund cerințelor de precizie, sugerând că alte componente — cum ar fi granulele proteice — ar putea juca acest rol.
Deși păunii nu folosesc acest fenomen în mod activ, descoperirea deschide noi direcții de cercetare. Conform autorilor, căutarea luminii laser în materiale biologice ar putea ajuta la identificarea microstructurilor ordonate, cu posibile aplicații în biomedicină, cum ar fi imagistica, diagnosticul sau terapiile cu lumină.
„Pentru multe dintre realizările tehnologice care ne ajută astăzi, există șanse mari ca un organism să le fi dezvoltat deja prin evoluție”, a concluzionat Dawson.
