Ministerul Afacerilor Interne a organizat, marți, o dezbatere publică pe marginea unui proiect de lege care prevede introducerea unor noi droguri sintetice pe lista substanțelor interzise, în scopul transpunerii unei Directive a Comisiei Europene din 14 octombrie 2025.
Prin proiectul de act normativ se are în vedere introducerea unui număr de 16 noi substanțe, prin completarea tabelelor din Legea nr. 143/2000, precum și implicarea Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române în identificarea unor substanțe în probele provenite din capturile de droguri.
Propunerea legislativă vizează și introducerea posibilității ca unele cantități de droguri/produse susceptibile de a avea efecte psihoactive să poată fi folosite în scop didactic și de cercetare științifică sau să fie remise instituțiilor care dețin câini și alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregătirea și menținerea antrenamentului acestora, și anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive.
Potrivit proiectului, toate contraprobele luate urmează să fie păstrate pentru o perioadă de 10 ani după rămânerea definitivă a măsurii de siguranță a confiscării. În prezent, legislația nu prevede un astfel de termen.
O altă modificare vizează introducerea participării la distrugerea drogurilor/produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive a unor specialiști din cadrul formațiunilor teritoriale specializate în prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratul General al Poliției Române și a unor gestionari ai camerelor de corpuri delicte din cadrul Poliției Române.
Comitetul științific extins al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile a evaluat riscurile pe care le implică substanțele 2-MMC, NEP și 4-BMC, iar rapoartele de evaluare a riscurilor au fost transmise Comisiei Europene și statelor membre. Pe baza constatărilor, Comisia Europeană a considerat că există motive pentru includerea substanțelor 2-MMC, NEP și 4-BMC în definiția termenului ‘drog’, având în vedere riscurile grave pe care le prezintă pentru sănătatea publică.
Substanța 2-MMC este disponibilă în UE cel puțin din 2013 și a fost detectată în 23 de state membre. Cinci state membre au raportat un total de opt decese cu expunere confirmată la 2-MMC. De asemenea, un stat membru a raportat o intoxicație acută neletală cu expunere confirmată la 2-MMC.
NEP este disponibilă în UE tot cel puțin din 2013 și a fost detectată în 25 de state membre. Șase state membre au raportat un total de 63 de decese cu expunere confirmată la NEP. De asemenea, două state membre au raportat cinci cazuri de intoxicație acută neletală cu expunere confirmată la NEP.
4-BMC este disponibilă în UE cel puțin din 2011 și a fost detectată în 18 state membre. Nu s-au raportat cazuri de decese legate de 4-BMC. Nu s-au raportat cazuri de intoxicație acută neletală cu expunere confirmată la 4-BMC.
În prezent, instituțiile medico-legale efectuează determinări instrumentale ale substanțelor psihoactive uzuale pe probe de sânge și urină recoltate de la conducători auto, persoane decedate sau în alte situații relevante, prin tehnici de cromatografie (cromatografie de gaze și cromatografie lichidă).
Tehnicile utilizate presupun folosirea de materiale de referință echivalente substanțelor ce urmează a fi determinate în probele biologice.
‘Deși unele instituții medico-legale au achiziționat de la firme de specialitate standarde de substanței noi, lista de standarde disponibile este limitată și nu poate ține pasul cu tendințele de consum din România, care se modifică frecvent. Prin urmare, pentru extinderea screening-ului toxicologic este utilă primirea unor eșantioane din astfel de substanțe, provenite din cele ridicate în vederea confiscării de către structurile Ministerului Afacerilor Interne și, având în vedere frecvența cu care se schimbă tendințele de consum, este necesară primirea unor astfel de substanțe cu celeritate, anterior soluționării definitive a unei cauze penale, astfel încât să se evite situația în care testele rapide să reacționeze pozitiv la o substanță, însă rezultatul să nu poată fi confirmat în testele de laborator’, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
